Marea progresie – de ce anul 2025 poate fi cel mai important în viaţa noastră?

Marea progresie (“The Great Progression: 2025 – 2050”) este un concept lansat de futurologul Peter Leyden, expert în tehnologie, colaborator al revistei “Wired”, o publicaţie care se concentrează pe tehnologiile emergente şi pe felul în care acestea vor reconfigura lumea noastră, şi cunoscut pentru opiniile sale despre viitor (prea optimiste, spun unii), prezentate în nenumărate conferinţe din SUA şi Europa.

În viziunea lui Leyden, anul 2025 este un moment cheie în istoria omenirii, pentru că este începutul unei noi ere (2025 – 2050), total diferită de tot ce a fost până acum, cu implicaţii în viaţa socială, economică, tehnologică şi, implicit, individuală. Acesta este şi motivul pentru care, spune Leyden, avem impresia că totul este acum atât de “haotic” şi “traumatizant”, deoarece trăim într-o perioadă “neobişnuită”, în care sistemele/ reperele care au definit secolul trecut se disipează, “dezamăgesc” şi s-ar putea, susţine futurologul, ca lucrurile să devină şi mai “traumatizante”, înainte de a se îmbunătăţi.

“Dacă ne jucăm bine cărțile în Marea Progresie – spune Peter Leyden – până în 2050 omenirea poate deveni prima civilizație cu adevărat sustenabilă – una care nu doar supraviețuiește, ci înflorește în armonie cu planeta și cu propriile creații inteligente” (“The Great Progression Manifesto”).

Ce este “Marea Progresie” (The Great Progression)?

Peter Leyden susţine că perioada 2025-2050 va constitui un interval de timp istoric, în care vom asista la schimbări profunde, care vor remodela modul în care trăim, muncim, ne guvernăm şi interacţionăm – el spune că “suntem în mijlocul unui moment rar în istorie, în care vechile sisteme se destramă şi noile sisteme abia se nasc”.

Aceste schimbări nu sunt doar tehnologice, ci şi civilizaţionale, iar anul 2025 este un punct de cotitură – începutul momentului în care noile sisteme tehnologice şi sociale încep să se alinieze, pentru a permite “marea schimbare”. De aici până în 2050 este intervalul în care lucrurile se pun în mişcare.

La o conferinţă din octombrie 2025, Leyden a afirmat că “ceea ce vedem acum – AI, energia curată, bioingineria – reprezintă pragul unei noi ere” şi că “2025-2050 este Marea Progresie”, prin această idee opunându-se viziunilor distopice predominante şi afirmând că avem potenţialul să realizăm o eră de abundenţă, sustenabilitate şi progres semnificativ.

“Marea progresie” presupune tehnologii cheie şi schimbări sistemice şi sociale. Inteligenţa Artificială va juca un rol central în productivitate, inovare şi schimbarea modului de lucru, dar domeniul este abia la început. De asemenea, modificarea genetică, biotehnologia, agricultura sintetică vor deveni “mainstream” – altfel spus, direcţii dominante, acceptate de majoritatea oamenilor.

Se va trece de la “capitalismul financiar” la “capitalismul sustenabil” (adică economia să fie reorganizată în jurul durabilităţii, tehnologiei şi incluziunii), de la democraţie reprezentativă, la ceva ce Leyden numeşte “democraţie digitală” – implicarea cetăţenilor, guvernarea digitală, noi modele de participare la viaţa publică, de la stat-naţiune către guvernanţă globală, deoarece “coordonarea la scară planetară” pare să devină “necesară”.

Progresul nu este “inevitabil”…

Peter Leyden subliniază, în acelaşi timp, că progresul nu este “inevitabil”, nu este o “certitudine” – există riscuri reale (de exemplu, război nuclear, stagnare tehnologică), dacă nu se acţionează responsabil, spre binele oamenilor. În acelaşi timp, el spune că mulţi dintre indicatori arată că “panta a fost bifată” pentru schimbare – AI-ul, energia regenerabilă, biotehnologia au atins un punct de inflexiune.

Posibile repere/ etape pentru “Marea progresie”, 2025 – 2050

Leyden consideră că se pot identifica o serie de etape (“milestones”) pentru “Marea progresie” (2025 – 2050), mai importante fiind următoarele:

• Adoptarea accelerată a AI generative / IA, ca infrastructură generală – momentul AI generative marchează începutul “Epocii AI”, iar progresul viitor (2025-2050) va fi construit pe această infrastructură. “AI generative” este un tip de Inteligenţă Artificială, care, spre deosebire de AI “tradiţional”, care selectează, analizează date existente, creează conţinut nou (text, imagini, audio, video), prin “antrenament”. Ai generative va fi integrat tot mai mult în aplicații de larg consum, companii, guverne și instituții, va fi parte integrantă a muncii zilnice (asistenți generativi, automatizare inteligentă, augmentare cognitivă).
• Scăderea costurilor și creșterea eficienței în energie regenerabilă / tranziția energetică – o altă linie-cheie pe care Leyden o evidențiază este energia curată și tehnologiile de decarbonare (solare, eoliene, baterii, eventual fuziune pe termen mai lung), la care se adaugă integrarea rețelelor inteligente (smart grids) și infrastructuri care să permită flexibilitate și răspuns la cerere.
• Dezvoltarea biotehnologiei și a ingineriei biologice, ca motoare de inovare – Leyden prevede că bioingineria (modificare genetică, biomanufactură, agricultura sintetică) va deveni foarte importantă în transformarea sănătății, agriculturii, producției de materiale etc. O etapă importantă trebuie să fie reprezentată de adoptarea unor terapii genetice, bioproduse sau soluții sintetice în mod comercial, la scară largă, nu doar în experimente academice sau pilot.
• Transformări majore în industrii “învechite” – industriile care au funcționat după paradigme vechi ar trebui să fie supuse presiunii din partea noilor paradigme tehnologice, iar companiile clasice, care nu se adaptează, vor intra în declin vizibil sau vor fi reformatate.

“Marea progresie” la nivel social şi instituţional

Pe lângă tehnologie, Leyden consideră că, pentru ca progresul să fie sustenabil, trebuie să apară noi structuri sociale – în special guvernanță digitală, democrație participativă sau modele hibride care valorifică tehnologia.

În acest sens, trebuie să aibă loc pilotări de modele de guvernare locală, bazate pe feedback digital (platforme de participare, decizii colective asistate de date), experimente de guvernanță descentralizată etc.

“Marea progresie” va deveni posibilă dacă se bazează pe un optimism rațional, pe încredere în inovație, orientare spre progres, sprijin politic pentru proiecte mari și inovație – aspecte care trebuie să prindă rădăcină în cultura dominantă.

Deoarece multe probleme (climă, securitate, reglementare AI) sunt globale, Leyden apreciază că va fi nevoie de instituții sau mecanisme de guvernanță internațională mai flexibile și mai dinamice, de acorduri sau infrastructuri colaborative între state și entități non-statale, care să gestioneaze riscurile tehnologice și să împartă echitabil beneficiile inovației la scară globală.

Fazele “Marii progresii” în viziunea lui Peter Leyden

Faza I: Lansarea erei de progres – 2025–2027

Această fază înseamnă ieşirea din “crize” (conflicte, polarizare politică, războaie etc.) şi începutul reconstrucției și al reorganizării. AI devine infrastructură generală (instrumente generative și agenți AI sunt integrați în toate marile industrii), au loc primele experimente serioase de guvernare digitală: orașe-pilot cu vot și deliberare online asistată de AI, mass-media și liderii globali încep să folosească un limbaj al progresului constructiv.

Faza II: Sincronizarea sistemelor – 2028–2031

Tehnologiile converg și încep să se alimenteze reciproc, apar primele modele economice noi, scopul fiind armonizarea între inovație, guvernanță și valori sociale. AI va fi reglementată constructiv – standarde globale pentru siguranță, transparență și interoperabilitate. Vor apărea orașe „progresiste”, integrate digital – transport autonom, energie distribuită, economie circulară locală. Democrația augmentată va însemna că apar primele țări care folosesc platforme digitale pentru deliberare cetățenească, consultări publice în timp real. Semnul că progresul e ireversibil va fi reprezentat de sinergie între AI, energie, bioinginerie și guvernanță digitală, de scăderea clară a emisiilor globale, fără stagnare economică.

Faza III: Transformare structurală – 2032–2035

Faza III din “Marea progresie” va însemna consolidarea unei “civilizații sustenabile”, bazate pe tehnologie și colaborare. Indicatorii ESG – criterii care evaluează performanța în Mediu (Environmental), Social (Social) și Guvernanță (Governance) – vor înlocui PIB-ul ca reper principal de performanță. Fuziunea tehnologică va fi completă (AI va gestiona fluxuri energetice, economice și biologice într-un ecosistem interconectat), cooperarea planetară va deveni reală, decalajele educaţionale vor fi reduse prin AI-tutors gratuite, disponibile global, o generație formată post-criză va crede în inovație ca soluție, nu ca amenințare.

Faza IV (2035 – 2042): Civilizația sincronizată

După primele etape din “Marea progresie”, sistemele globale vor începe să funcționeze coerent, “rețelele de progres” se stabilizează. Fuziunea nucleară va deveni viabilă comercial (semn al maturizării tehnologice a civilizației), producția de alimente, medicamente și materiale devine complet circulară (deșeurile aproape dispar), emisiile nete globale scad sub zero; restaurarea ecosistemelor va deveni proiect strategic comun. Pentru prima dată, omenirea va atinge o “reziliență civilizațională” – poate gestiona crize globale fără colaps sistemic.

Faza V (2043 – 2050): Extinderea civilizației sustenabile

Resursele abundente și tehnologiile convergente eliberează omenirea de limitările materiale – apare etapa “post-scarcity” (post-deficit). Sensul progresului va fi redefinit. Fuziunea, solarele orbitale și energia spațială alimentează o economie globală cu surplus energetic (energia devine aproape gratuită și universal disponibilă), luarea deciziilor devine un proces mixt om – AI. Cucerirea spaţiului nu va fi o frontieră tehnologică, ci “proiect unificator” al umanității. Omenirea începe, în acelaşi timp, să caute sensuri post-materiale – cultură, artă, spiritualitate.

Ce înseamnă “Marea progresie” pentru individ, societate, economie?

La nivel individual, “Marea progresie” presupune învăţarea continuă, curiozitate şi adoptarea unei mentalităţi antreprenoriale. Leyden spune că nu ar trebui să fim îngrijoraţi de pierderile de locuri de muncă, ci, mai als, de capacitatea de adaptare la schimbare.

În economie, vom vedea industrii complet noi, schimbări rapide de paradigmă şi oportunităţi uriaşe pentru cei care “prind valul” schimbării.

Pentru societate, la nivel global, dacă se va ţine pasul cu tehnologiile şi şi se vor schimba structurile instituţionale, provocările majore (schimbările climatice, inegalităţile etc.) se pot transforma într-o perioadă mai degrabă de renaştere, decât de declin. Leyden este optimist că putem “reveni” din crize, dacă momentele respective sunt bine gestionate.

Limite ale viziunii lui Leyden

Cei care privesc cu scepticim viziunea lui Leyden spun că futurologul subestimează forţele inerente ale stagnării, politicile care rezistă, interesele de status quo. Schimbările sistemice pe care le propune (de exemplu, digital democracy, global governance) implică obstacole uriaşe – nu e clar cât de repede sau cât de eficient se vor produce. În plus, deşi 2025 e marcat ca punct de început, predicţiile pe 25 de ani în viitor sunt de natură speculativă, deci implică mulţi “dacă”.

Totusi, mesajul central al lui Peter Leyden despre “Marea progresie” este că viitorul nu este predeterminat – Marea Progresie este o alegere conștientă. 2025 – 2050 este “fereastra istorică” în care putem decide dacă intrăm într-o eră de Progres sau într-un secol de stagnare, iar anul 2025 este (aproape “a fost”) momentul cheie în acest sens. “Salvarea” nu este “tehnologia”, ci felul în care o folosim pentru a crea instituții noi și o cultură globală cooperantă, spre binele tuturor.

Abraham Lincoln, al 16-lea presedinte al SUA, in urmă cu peste un secol si jumătate, spunea: “Cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi”, un adevăr valabil si astăzi, pentru că exprimă o idee profundă despre responsabilitate, inițiativă și puterea acțiunii umane. Viitorul nu este ceva ce trebuie așteptat pasiv sau “ghicit”, este rezultatul propriilor alegeri, eforturi și viziuni. În plan personal, sunt necesare scopuri si acțiuni clare, curajul de a schimba lucrurile si, in mod similar, si in plan social sau profesional. În esență, mesajul lui Lincoln este unul optimist și mobilizator, asemănător cu cel al lui Peter Leyden, despre “Marea Progresie”, altfel spus, “Omul este masura tuturor lucrurilor, a celor care există precum există și a celor care nu există precum nu există” (Protagoras).