Calendarul evreiesc este in principal lunar, fiecare luna incepand odata cu Luna Noua, atunci cand prima fasie de Luna devine vizibila. In vremurile antice, noile luni erau determinate prin observare. Cand oamenii observau Luna Noua, acestia informau Sanhedrinul. Cand Sanhedrinul auzea marturia a doi martori oculari independenti si de incredere cum ca Luna Noua a avut loc la o anumita data, acestia declarau Chodesh Rosh (prima zi din luna) si trimiteau mesageri pentru a anunta oamenii cand incepuse luna.

Problema cu aceste calendare lunare stricte este faptul ca exista aproximativ 12,4 luni in fiecare an solar, prin urmare, un calendar cu 12 luni pierde aproximativ 11 zile in fiecare an, iar un calendar cu 13 luni castiga aproximativ 19 zile in fiecare an. Lunile unui asemenea calendar “deviaza” in raport cu anul solar. Intr-un calendar cu 12 luni, luna Nisan, care ar trebui sa apara in timpul primaverii, apare cu 11 zile mai devreme in fiecare an, in cele din urma facandu-si aparitia iarna, toamna, vara si apoi iar primavara. Pentru a compensa aceasta deviere, ocazional, era adaugata o luna suplimentara (o a doua luna Adar). Luna Nisan ar fi aparut cu 11 zile mai devreme timp de 2 sau 3 ani, iar apoi ar fi sarit inainte cu 29 sau 30 de zile, echilibrand devierea.

In secolul al 4-lea, Hillel II a instituit un calendar fix bazat pe calcule matematice si astronomice. Acest calendar, care inca mai este utilizat, a standardizat lungimea lunilor si adaugarea lunilor pe parcursul unui ciclu de 19 ani, astfel incat calendarul lunar sa se realinieze cu anii solari. Adar II a fost adaugata in anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 si 19 din acel ciclu de 19 ani. In plus, Yom Kippur nu ar trebui sa cada alaturi de un Sabat, pentru ca acest lucru ar cauza dificultati in coordonarea postului cu Sabatul, iar Hoshanah Rabba nu ar trebui sa cada intr-o zi de sambata pentru ca ar interfera cu ritualurile sarbatorii. Se adauga o zi in luna Heshvan sau se scade o zi din luna Kislev a anului precedent, pentru a preveni ca aceste lucruri sa se intample.

Numerotarea anilor

Numarul de ani de pe calendarul evreiesc reprezinta numarul de ani de la creatie, asa cum au fost calculati prin insumarea varstelor oamenilor care apar in Biblie de la inceputul creatiei. Cu toate acestea, este important de retinut ca aceasta data a creatiei nu reprezinta neaparat un fapt stiintific. De exemplu, multi evrei ortodocsi vor recunoaste faptul ca, cele sapte “zile” ale creatiei nu sunt neaparat zile a cate 24 de ore fiecare (o zi de 24 de ore ar fi lipsita de sens pana la crearea soarelui in a patra “zi”). In general, evreii nu folosesc cuvintele “i.Hr.” si “d.Hr.” pentru a face referire la anii din calendarul gregorian. In schimb, acestia folosesc abrevierile e.c. (era crestina) si i.e.c. (inaintea erei crestine)

Calendarul evreiesc, Foto: rastafarirenaissance.wordpress.com

Lunile din calendarul evreiesc

Prima luna din calendarul evreiesc este luna Nisan, care apare in primavara (in aceasta luna are loc Pastele evreiesc). Cu toate acestea, Anul Nou evreiesc este in Tishri, cea de-a saptea luna, iar atunci creste numarul anului. Acest concept al punctelor de plecare diferite nu este un concept atat de ciudat precum pare. La noi, Anul Nou incepe in ianuarie, dar anul nou scolar incepe in septembrie si multe companii au “ani fiscali” care incep in diverse momente ale anului. In mod similar, calendarul evreiesc are puncte de plecare diferite pentru scopuri diferite.

Calendarul evreiesc are urmatoarele luni: Nisan (30 de zile, martie-aprilie), Iyar (29 de zile, aprilie-mai), Sivan (30 de zile, mai-iunie), Tammuz (29 de zile, iunie-iulie), Av (30 de zile, iulie-august), Elul (29 de zile, august-septembrie), Tishri (30 de zile, septembrie-octombrie), Heshvan (29 sau 30 de zile, octombrie-noiembrie), Kislev (30 sau 29 de zile, noiembrie-decembrie), Tevet (29 de zile, decembrie-ianuarie), Shevat (30 de zile, ianuarie-februarie), Adar (29 sau 30 de zile, februarie martie), Adar II (29 de zile, martie-aprilie). In anii bisecti, Adar are 30 de zile, iar in anii normali, Adar are 29 de zile.

Lungimea lunilor Heshvan si Kislev este determinata de calcule complexe, care implica momentul din zi al lunii pline din luna Tishri a anului urmator si ziua din saptamana in care incepe Tishri in anul urmator. Aceste calcule sunt destul de dificile pentru cei care nu sunt evrei, insa exista numeroase programe de calculator care pot calcula calendarul evreiesc pentru cel putin un mileniu de-acum inainte. Numarul de zile dintre Nisan si Tishri este intotdeauna acelasi. Din aceasta cauza, perioada de timp dintre primul festival mare (Pastele in luna Nisan) si ultimul festival mare (Sukkot in luna Tishri) este intotdeauna aceeasi.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here