Dintre toate sistemele calendaristice antice, calendarul Greciei antice este cel mai derutant. Calendarul grecesc seamana cu Grecia antica in sine. Acesta impartea o anumita similaritate de baza, de la o regiune la alta, insa fiecare oras-stat avea propria versiune. Toate calendarele grecesti erau luni solare si impartaseau aceleasi caracteristici de baza ale altor calendare luni solare – 12 luni, cu o intercalare periodica a unei luni bisecte. Calendarul atenian este cel mai cunoscut si cel mai intens studiat. Lunile ateniene au fost numite astfel: Hekatombion, Metageitnion, Boedromion, Pyanepsion, Maimakterion, Poseidon, Gamelion, Anthesterion, Elaphebolion, Munychion, Thargelion si Skirophorion. Luna intercalata era introdusa de obicei dupa Poseidon si era numita “a doua Poseidon”. Hekatombion, luna cu care incepea anul, cadea in timpul verii. Alte regiuni ale Greciei isi incepeau anii in perioade diferite (de exemplu, Sparta si Macedonia incepeau anul toamna, Delos incepea anul iarna).
Calendarul atenian
Pentru un istoric inclinat spre ordine perfecta, realitatea regretabila este ca atenienii pur si simplu nu au dorit sa ramana la un calendar in totalitate periodic, ceea ce face ca reconstructia sa fie dificila. Neregularitatea lor nu se datora unei lipse de cunostinte astronomice. In anul 432 i.Hr., astronomul atenian Meton a instituit ciclul sau de 19 ani, stabilind intercalatii periodice. Din acel moment, un mic grup de astronomi greci au utilizat ciclul Metonic in calculele lor, dar acest lucru ar trebui sa fie privit drept calendarul ideal al unui astronom. Numeroasele dovezi epigrafice demonstreaza ca in calendarul civil, desi arhontii au introdus numarul aproximativ corect de luni intercalate pe termen lung, corectiile specifice au fost oarecum arbitrare, dupa cum au crezut arhontii de cuviinta. Aceasta neregularitate nu afecteaza cu adevarat functionarea calendarului pe termen lung, insa face ca lucrurile sa devina foarte confuze atunci cand se incearca stabilirea unei date exacte a unui eveniment.
Atenienii par sa fi adoptat o atitudine destul de lejera fata de calendarul lor. Se pare ca acestia nu au folosit nici o formula periodica si nici o observare directa continua pentru a determina lungimea lunilor. Cel mai probabil, acestia au urmat o regula generala de luni alternante (de 29 si 30 de zile), supuse unor corectii periodice pe baza unor observatii. In plus fata de acest calendar, care a fost numit “calendarul festivalului”, atenienii au avut si un calendar pentru anul politic. Acest an sinodal impartea anul in “pritani”, cate unul pentru fiecare “phylai”, subdiviziunile cetatenilor atenieni.
Numarul de phylai si, prin urmare, numarul de pritani variaza in timp. Pana in anul 307 i.Hr., au existat 10 phylai. Dupa acest an, numarul lor variaza intre 11 si 13 (de obicei 12). Chiar mai derutant este faptul ca, in timp ce anul sinodal si cel al festivalului aveau practic aceeasi lungime in secolul 4 i.Hr., inainte si dupa aceasta perioada lucrurile au stat in mod diferit. Prin urmare, documentele datate de pritani sunt adesea dificil de atribuit unui echivalent din calendarul iulian.
Inregistrarile obisnuite ale oraselor-state grecesti au fost datate in functie de anul omonim al persoanei aflate la putere, fie ca era vorba de un arhonte, rege, preot al Herei, etc. In cazul Atenei, lista de arhonti, care dateaza intre secolele 4 i.Hr. si 1 d.Hr., este completa pentru aproape toti anii. Insa, anii omonimi regionali sunt dificil de atribuit diverselor zone, o problema nu doar pentru istoricii din ziua de azi, ci si pentru cei din acele vremuri. Solutia evidenta pentru istoricii greci din antichitate a fost calcularea timpului in functie de intervalele dintre Olimpiade, in plus fata de anii omonimi.
Calendarul si Jocurile Olimpice
Toata lumea stie ca Olimpiada avea loc o data la 4 ani. Scriitorii antici se refera la Jocurile Olimpice ca la o perioada de 5 ani. Acest lucru ar putea parea ciudat, insa grecii si romanii numarau inclusiv. Modul nostru de numarare include cifra zero, insa grecii si romanii nu aveau cifra zero in sistemul lor. Deoarece calendarele grecesti difera putin intre ele, ne-am putea intreba cum de reuseau acestia sa ajunga la Jocurile Olimpice la timp. Poetul grec Pindar sustine ca, pentru Jocurile Olimpice timpurii, festivalul avea loc in mod alternativ dupa 49 sau 50 de luni, care este in esenta echivalentul a patru ani intr-un calendar lunisolar. Acest sistem are sens, deoarece indiferent de lunile intercalate pe care diversele orase le includeau sau nu in calendarele lor, acestea puteau pur si simplu sa numere in continuare pana la 49 sau 50. Acest lucru implica deasemenea ca o regula de 8 ani = 99 de luni a fost utilizata pentru a determina acest interval.
Deoarece Olimpiada era un festival de vara, aceasta a fost in cele din urma corelata la calendarul atenian, astfel incat sa inceapa pe 1 Hekatombion, fapt care ar putea indica dominanta culturala a atenienilor. Istoricii antici dateaza in functie de Olimpiada, acordand atat numarul Olimpiadei, cat si numarul anului din ciclu (de exemplu 1-4, ceea ce inseamna ca Olimpiada in sine a avut loc in anul 1). In plus, au fost pastrate si liste ale invingatorilor de la Jocurile Olimpice – scriitorul Timaios (secolul 3 i.Hr.) a intocmit o lista sincrona ce compara invingatorii de la Olimpiade cu arhontii atenieni, regii spartani si preotii Herei din Argos.
Olimpiada 1,1 este corelata cu anul 776 i.Hr. Nu trebuie neaparat sa credem ca a avut loc intr-adevar un festival la aceasta data, insa, cand istoricii greci scriu despre diverse evenimente, acestia le dateaza in functie de acea era. Putem stabili o corelatie exacta cu era noastra dintr-o varietate de surse diferite, insa cea mai buna sursa este un pasaj scris de Diodorus, unde acesta dateaza anul unei eclipse totale de soare in timp cu domnia arhontelui atenian Hieromnemon, an pe care il dateaza si ca Ol. 117,3 (Olimpiada 117,3). Singura data posibila pentru acest eveniment, din punct de vedere astronomic, este 15 august 310 i.Hr., care stabileste era noastra.
