Calendarul gregorian este probabil cel mai cunoscut si folosit calendar, el fiind la inceput cunoscut sub numele de calendarul iulian, insa dupa modificarile ulterioare aduse de catre doctorul Lilius Aloysius de origine napolitana, a fost acceptat in forma actuala de catre Papa Grigore al XIII-lea, incepand cu data de 24 februarie 1582. Calendarul gregorian a fost adoptat mai ales pentru ca cel vechi, calendarul iulian, avea o forma incomoda si eronata, din cauza anului mediu ce avea o durata mai mare fata de anul propriu zis – astronomic. Astfel a fost posibil transferul echinoctiului ce are loc primavara, in anul nostru calendaristic. Asa cum va puteti da seama, calendarul gregorian a fost denumit dupa Papa Grigore sau Gregore al XIII-lea, cel care a si luat decizia ulterioara de a-l folosi in binele comun.
Cum fost „inventat” calendarul gregorian
Chiar daca pare greu de crezut sau poate hilar, calendarul gregorian a luat forma curenta din cauza ca se dorea sarbatorirea Sfintelor Sarbatori de Paste, mai ales in cadrul credintei catolice, exact la data in care a fost sarbatorit Pastele pentru prima data, in anul 325, in cadrul consiliului dintai de la Niceea. Chiar daca una din „regulile” principale impuse in cadrul consiliului mentionat a fost celebrarea in aceeasi zi a Pastelui in toate religiile crestine, se pare ca aceasta nu a fost respectata. De pilda, in cadrul Bisericii din Alexandria, Invierea Domnului este sarbatorita in prima zi de sambata dupa prima luna plina ce cade in echinoctiul care are loc primavara, sau in a 14-a zi, echinoctiul de primavara fiind stabilit cu exactitate la data de 21 martie, deci Pastele la ei avea o data fixa.
Pe de alta parte, in cadrul Bisericii din Roma, echinoctiul de primavara era calculat ca fiind pe data de 25 martie, deci Pastele era sarbatorit in alta zi. Odata cu secolul al X-lea, a fost adoptata ca si zi de sarbatorire a Pastelui de majoritatea Bisericilor, ziua stabilita de catre Biserica Alexandrina, cea care avea echinoctiul in data de 21 martie, in acele vremuri. Totusi aceasta data a suferit modificari pana in secolul al XVI-lea. Pe calendarul iulian, cel precedent celui gregorian, se calcula Pastele avand la baza un ciclu de 19 ani, care la randul sau era clasat dupa fazele lunii, insa acesta dadea o eroare de 24 de ore, deci de o zi,la o perioada de 310 ani, ceea ce a adus o diferenta de patru zile a calendarului pana in secolul al 16-lea.
Regula de baza formulata la acea vreme pentru a elimina eroarea a fost simpla, neaplicabila insa si acum: anii care puteau fi divizati prin 100 au fost numiti bisecti numai in cazul in care acestia puteau fi divizati si prin 400. Astfel ca anul 1600 a fost an bisect cat si anul 2000, de vreme ce anii 1700 sau 1800 ori 1900 nu au fost considerati bisecti. Conform calendarului gregorian si acestui calcul, abia in anul 2400 se va mai putea spune ca este an bisect.
Cum s-a facut trecerea la calendarul gregorian
Avand in vedere eroarea care a rezultat in urma calculelor din urmatoarele treisprezece secole, incepand din anul 325, cand a avut loc consiliul din Niceea, s-a optat pentru eliminarea a zece zile din cadrul unui calendar solar, astfel ca ultima zi calculata pentru calendarul iulian a fost considerata a fi ziua de 4 octombrie in anul 1582, acesteia urmandu-i prima zi din cadrul noului calendar si anume a celui gregorian, calculata la data de 15 octombrie, in cadrul aceluiasi an. Totusi diferentele acestea nu au fost „reglementate” in toate tarile, si foarte multe au adoptat calendarul nou, cu ziua mentionata, doar cu cateva luni mai tarziu iar unele cu cativa ani mai tarziu, ultima adoptare fiind facuta in anul 1587.
Anul Nou a fost insa considerat inca din secolul al 15-lea, ca fiind in toata Europa pe aceeasi data, deci la 1 ianuarie, chiar si in tarile protestante, de pilda Anglia, Suedia, Germania. In Anglia insa chiar daca Anul Nou a determinat ziua de 1 ianuarie se pare ca la ei anul trecea, deci se schimba abia in data de 25 martie, odata cu Bunavestire, numita la ei Lady Day, deci in 25 martie a fiecarui an se facea trecerea de exemplu din 2000 catre anul 2001, insa aceasta regula a fost stabila numai pana in anum 1752. In Scotia, de asemenea, chiar daca data de 1 ianuarie desemna trecerea la un an nou, se pare ca abia pana in anul 1600, ei au folosit tot calendarul Iulian.
Daca va intrebati de ce gasiti doua date pentru un anumit eveniment. De exemplu, 10 februarie/ 21 februarie, 1751/ 1752, explicatia este ca statul si Biserica au utilizat calendare diferite in aceeasi perioada de timp, ceea ce a generat o confuzie reala, insa cert este ca data este identica, chiar daca are denumiri diferite. Se pare ca ciclul de 19 ani utlizat pentru crearea calendarului lunar a necesitat corectii odata la trecere a trei sau patru secole, deci de aproximativ 8 ori in cadrul a 25 de secole, care urmeaza sa treaca, iar alaturi de aceste corectii au ajuns desigur si recalcularile pentru anii care au fost la inceput considerati a fi bisecti. Iar urmarea a fost destul de simpla si comuna: Pastele a fost din nou calculat, dupa o alta formula.
Lunile anului gregorian
Lunile anului gregorian sunt in numar de 12, iar acestea au si denumiri populare, mai ales in limba romana, iar ele sunt dupa cum urmeaza: ianuarie, numit si Gerar sau Carindar, aceasta luna are o perioada de 31 de zile; februarie, numit si Faurar, care are o perioada de 28 de zile si 29 de zile odata la patru ani; martie, numit in traditie si Martisor, care are o perioada de 31 de zile; aprilie, avand si denumirea populara de Prier, aceasta luna are o perioada de 30 de zile; mai, care poarta numele popular de Florar, are in total 31 de zile; iunie este cunoscuta in traditia romneasca ca fiind luna Ciresar, avand in total 30 de zile; iulie este supranumita in popor si luna lui Cuptor, ea are o perioada de 31 de zile; august poarta numele traditional de Gustar, are tot o perioada de 31 de zile; luna septembrie are o perioada de 30 de zile si este denumita in traditie Rapciune; luna octombrie, cea de-a zecea luna a anului gregorian, are o perioada de 31 de zile si este denumita Brumarel; luna noiembrie, care poarta si numele popular de Brumar are o perioada de 30 de zile si finalmente, ultima luna a anului gregorian, care poarta numele de decembrie sau in traditie – Undrea sau Indrea, are o perioada de 31 de zile.
