calendarDupa stabilizarea calendarului gregorian, primele state, singurele de altfel, care au adoptat calendarul in data de 15 octombrie in anul 1582, au fost Italia, Polonia, Portugalia, Spania cat si principatele din Imperiul Roman Sfant, care erau catolice. Tarile care nu aveau aceasta religie au avut foarte multe obiectii asupra noilor formulari calendaristice, si asa cum am mentionat intr-un articol precedent – „Calendarul gregorian”, Scotia si Anglia au fost printre primele care au obiectat, adoptandu-l abia dupa anul 1752, insa atunci eroarea era de 11 zile si nu de zece cum ar fi fost in mod normal, ceea ce a dus la formarea datei de 2 septembrie 1752, in data de 14 septembrie 1752. Cel putin in cadrul Imperiului Britanic a fost nevoie de formularea unor legi speciale pentru ca cetatenii sa nu faca confuzie pentru data achitarii darilor catre stat, si sa nu se ia dupa calendarul vechi, deci cel iulian. State protestante din Germania cat si Norvegia sau Danemarca au acceptat calendarul nou solar abia in anul 1700, mai mult din cauza unor influente exercitate de catre astronomul de origine daneza, pe numele sau Ole Romer, totusi acestea nu au fost de acord si cu modificarile care au fost aduse anului calculat in functeid e fazele lunii. Abia in anul 1776 au fost acceptate toate modificarile, iar pana atunci statele mentionate anterior au dorit sa isi calculeze ziua de Paste folosind doar echinoctiul si fazele lunare care aveau la baza tabelul Rudolphine pe care l-a creat Kepler, in anul 1627.

In Suedia calendarul gregorian a fost acceptat pe etape, incepand cu anul 1700, totusi a fost singura tara care in perioada 1700 – 1740 a avut un calendar ce nu era in conformitate cu nimic, nici cu calendarul iulian, nici cu cel gregorian, deoarece diferenta de zile nu era stabila la ei, ci suferea modificari odata la patru ani. Pana in anul 1708 insa zilele ce trebuiau eliminate pentru a ajunge la corelare cu restul calendarelor, nu au fost eliminate, si abia odata cu venirea regelui Carol al 12-lea, la tronul tarii, s-a decis eliminarea acestui sistem lipsit de eficienta. Chiar daca situatia a devenit tot mai complicata, odata cu revenirea la calendarul Iulian, folosit prin adaugarea unei zile unicate, in data de 30 de februarie, pentru anul 1712, s-a observat o disfunctionalitate ireparabila, ceea ce a dus la adoptarea ireversibila si definitiva a calendarului gregorian, asa cum ceilalti il foloseau, insa abia in anul 1753, cand data de 17 februarie a fost datata ca si data de 1 martie.

In Grecia calendarul gregorian a fost acceptat abia in anul 1924 iar la noi in tara, in Romania, a fost adoptat in anul 1919, de vreme ce in Rusia a fost acceptat odata cu Revolutia din 1918, iar momentul de 31 ianurie a fost cel care a marcat schimbarea in 14 februarie. Unele biserici ortodoxe din rasarit nu au dorit sa adopte acest calendar, ele dorind sa opteze pentru o a doua propunere si anume cea a calendarului iulian revizuit, care de altfel se referea la eliminarea a 13 zile din anul 1923, si se accepta si o noua regula pentru calcularea anilor bisecti. Astfel s-a ajuns la identificarea celor doua calendare a unuia cu altul, pana in anul 2800, nefiind nici un fel de diferente.

Bisericile de religie ortodoxa din Polonia, Grecia, Romania sau Bulgaria, cat si cele din Cipru, Alexandria, Antiohia, Constantinopol, au fost cele care au dorit sa foloseasca calendarul iulian in varianta revizuita, ceea ce duce la sarbatorirea Nasterii Domnului odata cu bisericile din occident, cele care folosesc calendarul gregorian, deci pe data de 25 decembrie, pana in preajma anului 2800. Pe de alta calendar-gregorianparte insa bisericile de religie ortodoxa din Serbia, Rusia si Ierusalim nu au fost de acord nici cu modificarile aduse calendarului iulian si nici cu adoptarea calendarului gregorian, ceea ce le face sa sarbatoreasca data nasterii Domnului in 7 ianuarie, data noastra, cand de fapt pentru ei reprezinta 25 decembrie, aceasta durand pana in anul 2100, cand probabil se va face o noua revizuire. Bisericile din rasarit insa au Pastele dupa calendarul Iulian iar cele care nu sunt ortodoxe de exemplu biserica etiopiana, cea copta, cea siriaca, cea nestoriana sau cea armeneasca, isi folosesc propriile calendare specifice prin intermediul carora isi calculeaza data sarbatorilor.

Citește și:  Pictorul Stefan Luchian, cel mai rafinat colorist

China a adoptat numai intr-o varianta formala calendarul gregorian, odata cu anul 1912, data de 1 ianuarie, deoarece a continuat sa il foloseasca pe cel traditional, lunile au fost notate in felul lor popular, folosind si Sistemul Modificat al Erelor. Totusi dupa anul 1949, Republica Chineza a optat pentru calendarul gregorian, care in schimb au anii numiti in stil european. Japonia a adoptat calendarul gregorian la data de 1 ianuarie in anul 1873, renuntand la cel traditional, insa ei folosesc numele de imparati importanti pentru a desemna anii sau pentru a face referire la o anumita perioada.

Calendarul gregorian poate sa fie dus inapoi in timp, extins cum se spune in astronomie, mergand catre datele unor evenimente ce au avut loc inca din perioada calendarului iulian, totusi, aceasta metoda poate sa ne induca in eroare. Oamenii de stiinta sunt de parere ca datele nu trebuie insa modificate, referindu-se la cele care au avut loc inainte de 15 octombrie 1582, ele trebuie sa ramana asa, cu mentiunea ca sunt scrise in forma lor iuliana. Problema mai mare este insa in tarile care au adoptat calendarul gregorian dupa acea data, asa cum este si exemplul Marii Britanii.

Insa nu se cade sa se mearga inapoi atat de mult timp pentru a se realiza modificari de date, si pentru a se schimba toate evenimentele, chiar daca este adesea, pentru cele mai importante, o mentiune a datarii fie pe asa numitul „stil vechi” sau „stil nou”, insa daca vrem sa comparam anumite date putem ajunge la lucruri imposibile din punct de vedere logic.

Chiar daca se genereaza foarte multe confuzii atunci cand evenimente sunt discutate din punct de vedere international, la urma urmei, istoria fiecarei tari e scrisa pentru propria credinta. Din pacate insa in America cat si in Anglia au fost inregistrate foarte multe confuzii in ceea ce priveste utilizarea calendarului gregorian.

Calendarul gregorian are o precizie aparte deoarece el aduce imbunatatiri asupra aproximatiilor care au fost facute in cadrul calendarului iulian, deoarece cel dintai nu ia in considerare trei ani consecutivi bisecti ce au loc la fiecare patru secole, de unde rezulta in alta ordine de idei, un an care are in medie 365.2425 de zile calculate ca si medii solare. Precizia acestui calendar este intarita si de faptul ca singura eroare care apare este destul de mica, mai exact de o zi la o perioada de 33 de secole, indiferent ca ne raportam la un an tropical mediu, care are 365.2422 de zile, ori ca ne referim la anul echinoctiului care are loc primavara, de 365. 2424 de zile, iar aici avem o eroare mult mai mica, si anume de o jumatate de zi. Oricare ar fi varianta folosita insa calendarul gregorian este mult mai precis fata de cel iulian, avand in vedere ca cel din urma are o eroare de o zi, care apare odata la 128 de ani, deoarece anul solar este aproximat cu 365.25 de zile.

Totusi se preconizeaza ca dupa mai multe milenii, calendarul gregorian se va afla cu mult in urma anotimpurilor, tocmai din cauza ca Pamantul va suferi o scadere in cazul vitezei sale de rotatie, iar in cele din urma ziua va creste ca si durata dar anul va ramane constant. Problema cu pricina nu apare insa doar la calendarul gregorian ci si la alte calendare, deoarece indiferent cum se va calcula, echinoctiul va fi prezent mult mai devreme.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.