Calitatea aerului din interior – o condiţie pentru sănătate. 5 metode pentru un aer mai curat

Calitatea aerului din interior, fie că e vorba de locuinţe, de birouri, şcoală, magazine, mall-uri etc., contrar opiniei comune, nu este de la sine mai bună decât a celui exterior. Diverse analize şi studii au evidenţiat că, de multe ori, aerul pe care îl respirăm în spaţiile închise, adevarte “cutii ale Pandorei”, al căror conţinut îl ignorăm de obicei, şi în care petrecem o mare parte a timpului, poate fi mai poluat decât cel pe care îl respirăm pe stradă.

Calitatea aerului din interior variază în funcţie de materialele folosite pentru construcţia spaţiului respectiv, a mobilei, a decoraţiunilor, de produsele folosite pentru curăţenie, de cât de bine este aerisit, de diverşi alţi poluanţi, din lumânări, beţişoare parfumate, ceară, lacuri, substanţe ignifuge, produse cosmetice, ambalaje etc. Toate acestea pot avea efecte negative, se subliniază într-un articol publicat în revista “Science”, similare, chiar dacă nu sunt întotdeauna perceptibile, cu cele ale gazelor de eşapament sau cu ale fumului emanat pe cosurile uzinelor.

O statistică făcută anul trecut, în Franţa, de către Agenţia Naţională pentru securitate sanitară, a evidenţiat cel puţin 30 de substanţe nocive, care pot altera calitatea aerului din interior, precum şi faptul că, numai în Franţa, de exemplu, anual, se înregistrează în jur de 20 de mii de decese premature, provocate de poluanţii de interior.

La nivel mondial, după cum arată un Raport al OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), din cauza poluării din interior mor peste patru milioane de oameni, şi alte patru milioane din cauza poluării exterioare, adică mai mulţi decât cei decedaţi din cauza unor boli ca sida, tuberculoza, diabetul şi accidentele de circulaţie la un loc, aspect care dobândeşte accente dramatice, in special în marile aglomerări urbane.

Principalii poluanţi care alterează calitatea aerului din interior

Petrecând peste 80% din timpul nostru în spaţii închise, calitatea aerului din interior este esenţială pentru sănătate. Poluarea din interior poate provoca iritaţii ale căilor respiratorii, dureri de cap, intoxicaţii, modificări ale structurii celulare, poate acutiza diverse alte boli şi îi face extrem de vulnerabili mai ales pe copii şi pe cei mai în vârstă. Diverse substanţe toxice intră şi într-un misterios nor invizibil personal, pe care îl purtăm cu noi, 24 de ore din 24, şi pe care specialiştii l-au numit expozom – o descoperire de dată recentă, căreia specialistii ii acordă o deosebită atenţie, prin implicaţiile pe care le are asupra stării noastre de sănătate.

• Poluanţii chimici ocupă un loc important pe lista substanţelor nocive care se regăsesc în aerul pe care îl respirăm în spaţiile închise, printre aceştia aflându-se: monoxidul de carbon, un gaz incolor şi inodor, provenit de la diverse instalaţii de încălzire defectuoase si chiar de la flacăra aragazului; compuşii organici volatili, precum formaldehida, benzenul sau solvenţii organici, eliberaţi din vopsele, parfumuri etc.; compuşi organici semi-volatili, precum bisfenolii, care se găsesc în insecticide, în haine, în fumul de ţigară, în cosmetice, în carcasele telefoanelor mobile, în ambalaje diverse etc. Bisfenol A, interzis încă din 2017, este unul dintre cei mai periculoşi perturbatori endocrini, în cazul căruia se fac, în prezent, nenumărate studii, pentru a se încerca eliminarea sau cel puţin diminuarea acestuia din loţiunile de corp, deodorante, şampon, jucării, detergenţi etc.
• Substanţe toxice şi foarte toxice se găsesc şi se elimină în spaţiile închise, alterând calitatea aerului din interior, din hainele făcute atât din fibre naturale, cât şi sintetice, după cum arată testele făcute în 29 de ţări, chiar dacă unele substanţe fuseseră interzise, în industria textilă, în urmă cu câţiva ani.

  

• Organismele vii – sporii de mucegai, acarienii, substanţele alergene din plante, animalele de companie sunt alte surse de poluare.
• Praful, polenul, sporii din aer pot fi inhalaţi mai ales în cursul unor activităţi de bricolaj sau curăţenie.
• Umiditatea, provocată de gătit, de uscatul hainelor, duş etc., poate fi, de asemenea, o cauză pentru degradarea calităţii aerului.
• Prezenţa umană are si ea efect asupra calităţii aerului din interior. Dacă într-o încăpere, de exemplu, stau doi oameni, arată un studiu al Universităţii New Jersey, pe această temă, concentraţia de ozon scade la jumătate în 30 de minute şi are drept consecinţă creşterea compuşilor organici volatili, nocivi.

5 metode pentru a îmbunătăţi calitatea aerului din interior

Pentru sănătate, pentru starea de bine, pentru buna noastră dispoziţie si energie, ar trebui să avem in vedere câteva reguli, care, cu siguranţă, vor contribui la confortul nostru fizic si psihic:

• Pentru calitatea aerului de interior, este necesară aerisirea zilnică, timp de cel puţin zece minute, dimineaţa şi seara, indiferent de anotimp, cu atât mai mult cu cât există tendinţa de a se construi case, birouri etc. cât mai bine izolate, care să conserve căldura. Chiar dacă există şi în aerul exterior poluanţi, acesta este totuşi mai curat decât cel din interior.
• Eliminarea tuturor produselor nocive folosite pentru curăţenie (există şi produse eco, în comerţ) sau pentru parfumarea aerului, care conţin substanţe periculoase în doze foarte mari (mai ales cele sub formă de spray-uri), care nu purifică atmosfera, doar acoperă temporar unele mirosuri, cu altele mai plăcute, mai puternice.
• Folosirea unor produse naturale, precum uleiurile esenţiale sau bicarbonatul de sodiu (două linguri de bicarbonat într-o ceaşcă cu apă), pentru a absorbi mirosurile, în locul deodorantelor de cameră sau a lumânărilor parfumate care conţin elemente toxice. Pentru persoanele alergice sau pentru cele care suferă de astm se recomandă utilizarea unui purificator de aer, care este echipat cu senzori şi filtrează particulele fine, bacteriile şi alergenii, iar sistemele de ventilaţie trebuie verificate şi curăţate periodic.

  

• Utilizarea, pentru zugrăvitul pereţilor de interior, a unor vopsele ecologice, netoxice, care pot să absoarbă şi să distrugă 80% din poluanţii din încăperi. Există în comerţ nenumărate astfel de produse în toate nuanţele, dar, poate, nu întotdeauna suntem atenţi şi la acest aspect când construim sau renovăm locuinţele.
• Ideea de a îmbunătăţi calitatea aerului din interior cu ajutorul plantelor este foarte populară, dar, după cum au arătat experienţele, de cele mai multe ori ineficace. O serie de experienţe NASA, în anii 1980, legate de îmbunătăţirea aerului din navetele spaţiale cu ajutorul plantelor, au arătat acest lucru. Există totuşi câteva astfel de plante “depoluante”, care ar putea proteja într-o oarecare măsură calitatea aerului din interior, însă fără rezultate spectaculoase. Este vorba de Ficus elastica, iedera, Dracaena marginata (o specie de palmier, cu frunze lungi şi subţiri, adunate ca un pămătuf la capătul tulpinilor), Aloe vera (plante care elimină formaldehida, substanţă din categoria cancerigenelor), crizantemele, Filodendronul (absoarbe substanţele toxice utilizate la tratarea lemnului), Feriga (ajută la menţinerea unei umidităţi optime a aerului), Chlorophytum/Planta-paianjen sau Voalul miresei (în câteva zile poate obsorbi peste 90% dintre formaldehide şi monoxidul de carbon), Crassula, Spatiphyllium (protejează de efectului fumului de ţigară).