Niciodata schimbul de informatii in masa nu a fost atat de rapid si de cuprinzator cum s-a dovedit a fi de la momentul aparitiei Internetului, cu mai putin de o jumatate de secol in urma. Termenul “Internet” este de origine americana, derivat din conceptul “internetting” (interconectare de retele) si a fost folosit pentru prima data in 1972, de catre Robert E. Kahn, inginer la DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency, o agentie a Departamentului Apararii SUA), in cadrul unei conferinte internationale despre comunicarea prin computere (ICCC).
Internetul
Internetul reprezinta un sistem global de retele interconectate, care folosesc anumite protocoale, in general TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol – Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet) pentru a face legatura intre miliarde de utilizatori. Istoria internetului a inceput ca o retea a Departamentului de Aparare al Statelor Unite ale Americii, in contextul Razboiului Rece, cand competitia dintre rusi si americani devenise acerba.
Pe de o parte, autoritatile americane doreau un sistem sigur si rapid de comunicare cu armata, in eventualitatea uni razboi nuclear, si, pe de alta parte, dupa ce rusii au lansat in spatiu primul satelit – Sputnik – presedintele SUA, Dwightn D. Eisenhower, a luat masuri pentru ca un asemenea “accident” sa nu se mai intample. A fost infiintata Agentia Proiectelor de Cercetare Avansata (ARPA), care avea rolul de a coordona cercetarile tehnologice din intreaga lume. Proiectele stiintifice si militare care au debutat in anii ’50 au devenit, in prezent, un sistem de comunicare ce uneste milioane de retele private, publice, academice, prin intermediul unor tehnologii optice si electronice.
Fiind o structura descentralizata, aceasta “retea de retele” (“network of networks”) nu este detinuta de nimeni, de cele mai multe ori fiind confundata cu www, chiar daca nu reprezinta unul si acelasi lucru. Internetul este o infrastructura soft si hard, care permite interconectivitatea computerelor. Web-ul, pe de alta parte, este o baza de date gigantica, o colectie imensa de documente si alte resurse conectate prin intermediul unor hyperlink-uri.
Cronologie
In anul 1962, J.C.R. Licklider, din cadrul Institutului de Tehnologie Massachusetts, propune, pentru prima data, conceptul de “retea galactica” a computerelor. In 1968, ARPA a coordonat si sponsorizat proiectul unei retele de computere, la Universitatea din Los Angeles, construindu-se o retea prin intermediul liniilor telefonice, intre UCLA (University of California, Los Angeles), Universitatea din Santa Barbara, Institutul de cercetare din Stanford si Universitatea Utah – retea precursoare a internetului de astazi.
Patru ani mai tarziu, Ray Tomlinson dezvolta primul program dedicat e-mail-ului. Tot in 1972 este introdus conceptul de Network Control Protocol, pentru a permite computerelor care ruleaza in aceeasi retea sa comunice unul cu celalalt. In 1973, Vinton Cerf si Bob Kahn incep dezvoltarea protocolului TCP/IP. In anul 1976, Robert M. Metcalfe dezvolta eternetul, iar regina Marii Britanii, Elizabeta a II-a, trimite primul e-mail, pe data de 26 martie.
1976 – AT& T Bell Labs dezvolta UUCP (Unix-To-Unix Copy Protocol – termenul referindu-se la o suita de programe si protocoale care permit executarea unor comenzi, transferuri de fisiere, email, intre computere) si sistemul UNIX.
1979 – Tom Truscott, Jim Ellis si Steve Bellovin infiinteaza USENET, prima retea de stiri din lume;
1979 – IBM introduce sistemul BITNET pentru rafinarea sistemului de email;
1983 – protocolul TCP/IP devine protocolul standard folosit pe internet;
1983 – sunt introduse DNS-urile (Domain Name System), pentru a permite ca toate domeniile sa aiba asigurate numere unice de identificare, IP-urile;
1990 – sistemul de tip hypertext este creat si implementat de catre Tim Berners-Lee;
1990- este creat primul motor de cautare de catre Universitatea McGill. Acesta purta numele de “Archie Search Engine”.
1991 – este lansat public World Wide Web (www), pe data de 6 august;
1993- este lansat primul browser, Mosaic, care, mai tarziu, se va transforma in celebrul Netscape, unul dintre cele mai populare browsere din perioada anilor 1990;
1994 – Pizza Hut lanseaza primul sistem de comenzi online, prin intermediul internetului;
1995 – inregistrarea domeniilor se face contra cost (pana in acest moment era gratuita);
1996 – Nokia lanseaza primul telefon mobil cu conexiune la net;
1999 – tehnologia wireless, numita in acea perioada 802.11b, cunoscuta acum si ca Wi-Fi, este standardizata;
2001 – Blackberry lanseaza primul telefon cu conexiune la net, din America;
2004 – Termenul Web 2.0 creste ca popularitate cand O’Reilly si providerul MediaLive organizeaza prima conferinta de profil;
2004 – este lansat primul virus, Mydoom, extrem de rapid, care afecteaza 1 din 12 e-mailuri;
2005 – se lanseaza Youtube;
2006 – existau peste 92 de millioane de site-uri online;
2008 – indexarea Google ajunge la fabuloasa suma de 1 miliard de URL-uri;
2008 – NASA testeaza, cu succes, prima retea de comunicare spatiala, modelata cu ajutorul internetului. Prin folosirea programului care se numea DTN (Disruption-Tolerant Networking), sute de imagini din spatiu sunt transmise catre si de la statia spatiala NASA, localizata la mai bine de 32 de milioane de kilometri distanta de Pamant.
2010- Facebook anunta, in luna februarie, ca are peste 400 de millioane de useri activi.
Viitorul retelelor
Acest sistem global, public, nu a fost conceput pentru manevrarea unor cantitati uriase de date de catre milioane de retele interconectate. Ca raspuns la aceasta problema, au aparut retelele experimentale, asa cum sunt cele de tip Internet2 si NGI (Next Generation Internet), care sa poata manageria retelele de mare viteza ale viitorului.
Acestea opereaza cu retele optice hibride, care nu vor inlocui sistemul global de pana acum, ci vor asigura un mediu in care tehnologiile de varf vor putea fi dezvoltate si elaborate, pana in momentul in care vor ajunge online. Noile tehnologii vor permite dezvoltarea unor aplicatii performante, extrem de avansate, pentru librarii/biblioteci digitale, computatii distribuite, laboratoare de cercetare virtuale, invatat la distanta, intr-o maniera cu totul si cu totul diferita de ceea ce stim pana in prezent, si chiar si tele-imersie.
Pe masura ce dezvoltarea tehnologiilor generatiei viitoare continua sa depaseasca granitele posibilului, internetul actual este si el, la randul sau, imbunatatit, pentru a creste viteza de transmitere a informatiei, pentru a spori gradul de securitate si pentru a oferi diferite servicii, la diverse nivele.
.){kind=link}