Pe langa tablele de joc, cele mai vechi fiind descoperite cu peste 5000 de ani in urma, in « Orasul incendiat », de pe teritoriul de astazi al Iranului, in acelasi sit arheologic au fost gasite si cele mai vechi zaruri, datand de aproximativ 3000 de ani. Alti arheologi sustin ca originea zarurilor trebuie cautata in Asia, data fiind prezenta acestora, confectionate din os de animal (in special, de bou), in vechile morminte din Valea Indului. Jocul cu zaruri este mentionat, de asemenea, si in « Rig Veda » (« Cartea intelepciunii »), a indienilor antici. In acelasi spatiu geografic si cultural, zarurile erau utilizate si pentru un joc numit «chaturanga » (cuvant provenit din limba sanscrita, insemnand « patru persoane ») si care a fost un precursor al jocului de sah. Se juca cu zaruri care aveau opt fete, marcate cu cifrele 2, 3, 4 si 5.
Sistemul de numarare etrusc (al poporului care a locuit in Etruria, in Peninsula Italica) si, mai precis, scrierea primelor sase cifre, se pare ca a fost stabilita cu ajutorul zarurilor de joc sau al celor folosite in divinatii. Jocurile de zaruri erau foarte populare si in Roma antica, in special in timpul sarbatorilor specifice Imperiului Roman, cu exceptia Saturnaliilor (consacrate zeului Saturn, in perioada solstitiului de iarna). Horatiu, marele poet roman, de exemplu, intr-una dintre scrierile sale, face portretul a ceea ce el numeste imaginea tipica a unui tanar al epocii, care, in loc sa aiba grija de calul sau, se ocupa cu jocul cu zaruri.
La Muzeul de antichitati din Toulouse, este expus, printre altele, un zar roman, avand inscriptionate cifrele 4, 5 si 6, fiecare repetata de doua ori. Nu se stie insa foarte bine la ce fel de joc folosea. Despre eroul grec Palamedes, care a participat la Razboiul Troiei, se spune ca a inventat jocul de table, pentru a mentine moralul soldatilor in timpul indelungatei campanii militare. Tacit, istoricul si senatorul roman, care a trait in secolul I d.Hr., relateaza ca triburile germanice erau in mod deosebit pasionate de zaruri, multi fiind gata sa isi puna in joc libertatea, cand nu mai aveau nimic altceva de pierdut. Multe secole mai tarziu, jocul de zaruri a devenit modalitatea preferata de petrecere a timpului liber pentru cavalerii medievali, in aceeasi epoca aparand si meseria de fabricant de zaruri.
In mod obisnuit, zarurile au forma cubica (deci, cu sase fete si cu latura standard de 16 mm), cu suma numerelor situate pe doua fete opuse egala cu 7 (regula valabila inca din antichitate). Exista si zaruri cu forma poliedrica, alta decat cubul – asa numitele « corpuri ale lui Platon » – cu toate fetele poligoane regulate si cu varfurile avand acelasi numar de muchii.
Reiner Knizia, un foarte prolific autor german de jocuri de societate, premiat, in 2008, cu «Spiel des Jahres » (« Jocul anului »), pentru jocul «Keltis », a inventariat peste 150 de jocuri diferite, cu doua, trei, patru sau mai multe zaruri. Jocul de zaruri (« craps »), la cazinou, este unul dintre cele mai populare. In Europa, a fost adus din SUA, si este foarte raspandit si in Canada. Dar, foarte cunoscute sunt si « Kinito », «Yam’s », «Liar’s dice », « 421 » (cu trei zaruri), « Killer » (cu cinci zaruri), « Dudo » (foarte indragit in America latina) etc.
Expresii celebre care contin cuvantul « zar »
- “Zarurile au fost aruncate” – este o traducere a expresiei latinesti “Alea jacta est », pronuntata de Iulius Cesar, general roman din secolul I i.Hr., dupa ce a trecut Rubiconul, fluviu din nordul Italiei, granita intre Italia romana si Galia cisalpina. Printr-o lege a Senatului roman, era interzisa trecerea fluviului, pentru a proteja capitala imperiului de diverse atacuri. In limbajul curent, « Zarurile au fost aruncate » se refera la o actiune care are un anumit grad de risc si la care nu se mai poate renunta.
- « Dumnezeu nu joaca zaruri » – este o expresie care ii apartine lui Albert Einstein, rostita in legatura cu diversele sale descoperiri legate de fizica cuantica, insemnand ca Universul creat de Divinitate este predictibil, facut dupa reguli clare.
- « O aruncare de zaruri » (de exemplu, « Am facut acest lucru dintr-o aruncare de zaruri »), are sensul de a se baza, in mare masura, pe hazard.
