Toată lumea știe că expresia „a freca menta” are conotații negative, referindu-se la lene, la comoditate, la obiceiul unora de a pierde timpul sau de a se fofila de la muncă. Este evident, de asemenea, că aceasta exprimă o mentalitate adânc înrădăcinată în spațiul nostru balcanic, unde aproape totul este luat „a la legere”.
Originea expresiei ține de perioada antichității, când, la greci mai ales, exista obiceiul ca masa pe care era pusă mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă, pentru a răspândi un miros plăcut și proaspăt în încăpere. De la greci, obiceiul s-a răspândit în întreaga Peninsulă Balcanică, ajungând și la noi, în perioada domniilor fanariote (secolele al XVIII-lea – al XIX-lea). În familiile înstărite, a freca masa cu mentă era un semn de rafinament.
Din această epocă au început însă să se adauge și conotații negative expresiei a freca menta, deoarece unii slujitori, pentru a scăpa de munci mai grele, prelungeau ore în șir o astfel de activitate, spre nemulțumirea stăpânilor. În timp, obiceiul de a freca menta pe masă a dispărut, preferându-se moda occidentală a fețelor de masă. A rămas însă expresia a freca menta, foarte vie și astăzi, pentru a eticheta tendința spre eschivare de la muncă a unora.
În limba română, există multe expresii populare care, la fel ca „a freca menta”, au origini interesante și reflectă anumite aspecte culturale. De exemplu, expresii precum „a da cu subsemnatul” sau „a pune mâna pe foc” au propriile lor povești și semnificații care adaugă savoare limbajului cotidian. Explorarea acestor expresii ne ajută să înțelegem mai bine nu doar limba, ci și cultura și istoria care au modelat-o.
Cunoașterea și folosirea corectă a expresiilor în conversații poate îmbunătăți semnificativ comunicarea și poate face interacțiunile mai autentice. Este important pentru vorbitori să înțeleagă contextul și conotația expresiilor pentru a le folosi în mod adecvat și pentru a evita neînțelegerile.
Dacă ești curios să descoperi mai multe despre alte expresii românești și originea lor, îți recomandăm să citești și Cum este corect: „deseara” sau „diseara”? Acest articol îți va oferi o înțelegere mai profundă a modului în care expresiile reflectă evoluția limbii și a culturii românești.
