Casa de Cultură a Studenţilor a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată, de a petrece timpul liber. Casa de Cultură a Studenţilor este un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, este un spaţiu de manifestare a experimentelor culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente.

Până în anul 1956, activităţile cultural-artistice şi distractive ale studenţilor se desfăşurau în cluburile improvizate în modestele spaţii asigurate de fiecare din cele şapte institute de învăţământ superior. Încă din anul 1921, studenţimea clujeană si-a exprimat într-o gazetă locală dorinţa de-a avea o casă de cultură.

Această dorinţă s-a împlinit în anul 1956 când s-a luat o Hotărâre Specială, hotărâre care prevedea crearea de asociaţii studenţeşti şi înfiinţarea în toate centrele universitare a Caselor de Cultură Studenţeşti. Conform acestei Hotărâri, la începutul lunii octombrie 1956 a fost numit un Consiliu provizoriu, format din studenţi şi tinere cadre universitare, care avea ca sarcină şi crearea noii instituţii care se numea Casa de Cultură a Studenţilor. Consiliul provizoriu din Cluj-Napoca a propus în funcţia de director pe asistentul universitar Hodorog Laurenţiu, resposabilul cultural pe Universitatea „Victor Babeş”. Ministerul Învăţământului căruia se subordonau direct Casele de Cultură ale Studenţilor a emis actul oficial de numire a directorului din Cluj-Napoca.

Activităţile Casei de Cultură a Studenţilor au fost inaugurate în 10 februarie 1957, printr-un program de muzică şi umor. Între anii 1957-1959, au fost create formaţii artistice şi cercuri teoretico-practice: ansamblul folcloric, corul mixt, două formaţii de teatru, cercul de recitatori, formaţia de jazz, formaţia de muzică uşoară, formaţia de dans modern, cercul foto, cineclubul, cercul de corespondenţă, cursurile de istoria artei şi cenaclul literar.

Formaţiile artistice îndrumate de cadre didactice şi artişti au pregătit un bogat repertoriu şi au fost capabile să se prezinte la primele Festivaluri locale şi Naţionale. Activităţile în aceşti ani de început s-au desfăşurat în condiţii financiare modeste. Momentul hotărâtor l-a constituit construirea unei clădiri proprii, proiect care a fost susţinut de academicianul Daicoviciu, rectorul Univ. „Victor Babeş”. Lucrările au început în iulie 1959.

În 22 august 1960, directorul Hodorog Laurenţiu a preluat clădirea din Piaţa Păcii. Constructorul i-a înmânat cheile de la cele 104 încăperi.

Acest vast şi impresionant spaţiu, cu o arhitectură modestă, pe parcursul anilor a fost amenajat după nevoi, corespunzător cu cerinţele activităţilor. S-au făcut numeroase transformări pentru ca spaţiul să fie cât mai util studenţilor. Au fost alocate de la Minister sume necesare pentru o dotare corespunzătoare. Au fost achiziţionate costume şi făcute decoruri pentru spectacole, aparatură, instrumente muzicale, mijloace de transport, mobilier etc..

După darea în folosinţă a noii clădiri au urmat cinci decenii de mari succese în care Casa de Cultură a Studenţilor a fost capabilă să satisfacă preferinţe ale maselor largi de studenţi, asigurându-se zilnic programe de o mare varietate. Pe tot parcursul acestor decenii, Casa de Cultură a Studenţilor a avut un stat de funcţiuni corespunzător cu dimensiunea activităţilor, un adevărat corp profesoral bine calificat şi dăruit activităţilor artistice, culturale şi recreative.

Cu sutele pot fi număraţi cei care au trecut prin şcoala de formare intelectuală a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca şi şi-au descoperit astfel talentele şi capacitatea de a acţiona în folosul personal şi în folosul societăţii.

Nume marcante de azi şi-au făcut „ucenicia personalităţii” şi nu putem să nu amintim aici numele Maestrului Dumitru Fărcaş, a cărui carieră şi viaţă artistică se identifică cu „Mărţişorul”.

După 50 de ani, Casa de Cultură a Studenţilor a rămas edificiul cultural care găzduieşte, formează, promovează şi afirmă talentele studenţilor care frecventează cu perseverenţă şi dăruire formaţiile, cenaclurile, cursurile, cluburile, precum şi multiplele activităţi organizate în casă sub îndrumarea referenţilor de specialitate. Lucrările de modernizare relizate în ultimii ani indică această instituţie din Piaţa Lucian Blaga, ca fiind un spaţiu extrem de generos, funcţional, elegant, unde actul cultural se desfăşoară în condiţii otptime, fapt care a dus la performanţe atât în plan naţional, cât şi în festivaluri şi concursuri internaţionale.

În prezent, CCS reuneşte 19 formaţii artistice şi 6 cenacluri, cluburi şi cursuri. Palmaresul obţinut prin intermediul acestor formaţii înscrie această instuţie în rândul celor mai prestigioase instituţii de cultură din centrul universitar clujean.

vedere-din-lateral-cu-casa-de-cultura-a-studentilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
placute-de-pe-casa-de-cultura-a-studentilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
imagine-cu-casa-de-cultura-a-studentilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg
casa-de-cultura-a-studentilor-din-cluj-napoca-judetul-cluj.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ