Casa memorială Anton Pann se află în localitatea Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea. Muzeul dedicat scriitorului a fost amenajat în casa în care a stat acesta pentru o perioadă. Muzeul se află pe strada Ştirbei Vodă, la numărul 4.
Anton Pann (născut Antonie Pantoleon-Petroveanu) este una dintre cele mai importante personalităţi române, fiind cunoscut în special pentru că a compus muzica imnului naţional al României. Anton Pann a contribuit în mai multe domenii ale artei – a fost poet, profesor şi compozitor de muzică religioasă, publicist şi folclorist. Mihai Eminescu, în poemul „Epigonii”, l-a numit „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”.
Anton Pann s-a născut la Sliven, în Imperiul Otoman, astăzi, localitate aflată în Bulgaria. Nu se cunosc prea multe despre primii săi ani din viaţă – chiar şi data naşterii este una incertă. Se ştie că tatăl său era arămar sau căldărar, iar George Călinescu credea că acesta era de origine româna, explicându-se, astfel, cum Anton Pann ştia limba română. La zece ani ajunge în Chişinău, unde face cunoştinţă cu corul bisericesc.
Şase ani mai târziu, scriitorul ajunge în Bucureşti, unde continua să cânte în corurile bisericeşti. Pentru că voia să cunoască cât mai multe, urmează cursurile „şcolii de muzichie” a lui Dionisie Fotino, iar apoi se duce la Petru Efesiul, care tocmai îşi deschisese o şcoală. Petru Efesiul era un bărbat de origine greacă, bun cunoscător al muzicii ecleziastice – el l-a învăţat bazele acestei muzici.
Anton Pann îşi descoperă o altă pasiune în timp ce urma cursurile şcolii grecului – când nu era la orele de muzică, se ducea la tipografia şcolii. Curând, a devenit directorul acesteia şi a tipărit un Axion în limba română, primul, care însă nu s-a păstrat.
În anul 1819, este angajat de mitropolitul Bucureştiului pentru a traduce cântări bisericeşti greceşti, iar numele sau începe să fie cunoscut. Din acel an, a avut o activitate intensă în acest domeniu, dar şi ca profesor de muzică religioasă. A murit în anul 1854, la Bucureşti.
Casa memorială Anton Pann demonstrează cât de importantă a fost această personalitate pentru cei din Râmnicu Vâlcea. Anton Pann a stat în acest oraş în perioadele 1826 – 1828, respectiv 1836 – 1840, când a fost profesor de muzică al Episcopiei Râmnicului, dar şi cântăreţ de muzică psaltică la biserica „Bună Vestire”.
Clădirea care adăposteşte muzeul este un exemplu de arhitectură tradiţional românească şi este una dintre cele mai vechi case din oraş. În urma reamenajării teritoriale din oraş, casa a fost mutată cu circa 40 de metri de la locul iniţial.
Casa memorială Anton Pann are trei încăperi expoziţionale, un foişor şi o pivniţă. Muzeul încearcă să puncteze influenţa pe care Anton Pann a lăsat-o atunci când a stat în Râmnicu Vâlcea.
Prima încăpere ilustrează o locuinţă tradiţională de târg, specifică secolului al XIX-lea. Printre exponate, se numără piese de mobilier (masa, bibliotecă, divan), obiecte din alamă, cositor şi alpaca, dar şi portretele unor oameni care au influenţat viaţa scriitorului.
A doua încăpere din Casa memorială Anton Pann este dedicată legăturilor dintre scriitor şi Transilvania – obiectele care ies în evidenţă sunt piesele de mobilier, pictate cu motive transilvănene.
Ultima încăpere a casei a fost amenajată astfel încât să reiasă activitatea literară a personalităţii – pot fi văzute culegeri de folclor, lucrări muzicale, culegeri de povestiri şi de poezii. Printre ele se află „Povestea Vorbei”, „Fabule şi istorioare”, „Nastratin Hogea” şi „Noul Erotocrit”.
Casa memorială Anton Pann se poate vizita de marţi până duminică, după cum urmează: lunile aprilie – octombrie, între orele 10 – 18 şi lunile octombrie – aprilie, între orele 9 – 17.
Anton Pann este cunoscut pentru contribuțiile sale la literatura și muzica românească, inclusiv „Povestea vorbei” și adaptările sale ale muzicii bisericești. Muzeul expune ediții originale ale lucrărilor sale, precum și note și documente care ilustrează procesul său creativ.
Casa memorială nu servește doar ca punct de interes turistic, ci este și un centru vital pentru educația culturală în regiune, organizând ateliere, lecturi și evenimente culturale care promovează literatura și muzica tradițională românească.
