Scriitorul Calistrat Hogaş s-a născut la 19 aprilie 1848 la Tecuci, copil geamăn cu o fată, Lucia. Tatăl, protopopul Gheorghe Dimitriu, era fiul preotului Dimitrie Hogaş. Scriitorul (profesorul Hogaş) ţinea foarte mult la accentul numelui său, de aceea îşi corecta veşnic elevii: ,,pe mine nu mă cheamă Hogaş, ci Hogàş” (însemna ,,prăpastie”, ,,sălbăticie în munţi”) iar el era un îndrăgostit al munţilor.
Tudor Vianu foloseşte o formulă inspirată, considerându-l pe Hogaş ,, un Creangă trecut prin cultură”, iar Şerban Cioculescu îl numea ,,un clasicist baroc”.
După ce se căsătoreşte cu Elena Constantinescu (fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamţ), C. Hogaş se mută, în 1871, la Piatra Neamţ. Aici, el este director de gimnaziu şi locuieşte cu soţia sa, în casa ei (în stil moldovenesc).
Împrejurimile, culmea Pietricica, Cozia şi Cernegura erau locuri foarte frumoase şi le-a îndrăgit mult.
Exponatele din Casa memorială Calistrat Hogaş se referă la anii copilăriei şi anii în care el a fost profesor: acte din perioada liceului, acte de numiri în funcţia de profesor în diferite localităţi, imagini, fotografii de familie (scriitorul cu fiica sa, Sidonia, el a avut patru fete şi doi băieţi), apoi fotografii cu prietenii lui: o fotografie a lui I.L.Caragiale (fiind în Germania), o fotografie a Elenei Ibrăileanu (la Schitul Procov), o fotografie a Aglaei Conta (verişoara lui Vasile Conta), care este tocmai ,,Florica” pentru care C.Hogaş a avut toată viaţa o iubire platonică.
În birou, o fotografie mare cu chipurile lui M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, C. Stere, I. I. Mironescu (într-o excursie pe munte), de asemenea tablourile în ulei ale scriitorului şi ale fiicei sale Sidonia (realizate de Iulia Hălăucescu), precum şi alte lucrări inspirate din opera scriitorului.
Între 1907-1912, revista ,,Viaţa românească” îi publică ,,În munţii Neamţului” şi alte note de călătorii. Opera sa (nu a fost editată în volum) apare abia în 1921, editată pentru prima dată – în două volume: ,,Amintiri dintr-o călătorie” şi ,,În munţii Neamţului”. Pentru ele, Calistrat Hogaş a primit premiul Societăţii Scriitorilor Români, la propunerea lui Liviu Rebreanu, în anul 1922.
Vladimir Streinu spunea: ,,Calistrat Hogaş face literatură din contemplaţia naturii, ca un intelectual; niciodată, în descrierile lui, nu-l putem pierde din vedere; spectacolul care ne reţine atenţia nu este numai al locurilor şi al oamenilor acelor locuri ce ne sunt prezentate, ci şi spectacolul persoanei, pe care o întovărăşim cu lecturile noastre în excursiile sale, spectacolul autorului”.
În salonul din Casa memorială Calistrat Hogaş, se găsesc: un ceas de provenienţă englezească, un bufet cu veselă, perne, covoare turceşti, un covor care înfăţişează familia regală a României din 1906, cu regina Elisabeta, poeta Carmen Sylva (pe care Calistrat Hogaş a stimat-o foarte mult, deoarece ea a încurajat cultura în ţară).
Casa memorială Calistrat Hogaş are camerele cu mobilier autentic din vremurile de atunci: cu vitrine, şifoniere, obiecte de toaletă şi de vestimentaţie bărbătească, o lampă cu petrol, o icoană (din sec. XVIII-lea), un tablou-oglindă primit de la Elena Hogaş la căsătorie (cu o frumoasă ramă, din lemn de trandafir, cu plăcușe din sidef aplicate – o adevărată operă de artă), un scrin cu sertare.
Pe masa de lucru din camera – birou, sunt călimări (care au aparţinut lui Calistrat Hogaş), iar într-o vitrină: spirtiera, permis de călătorie CFR, pungi pentru bani, un instrument muzical din Indonezia, baston, şah, pelerina scriitorului, pălăria, ranița soldăţească, ustensile din echipamentul de călătorie (busolă, pistolul, boxul, un ,,suvenir” de la Pisicuţa – o copită folosită de scriitor ca scrumieră).
Casa memorială Calistrat Hogaş are un număr mare de fotografii ale manuscriselor sale, poezii (lucrări de debut, poezia ,,Ideal pierdut” dedicată Floricăi), apoi variante ale memorialului de călătorie ,,Pe drumuri de munte”. Atunci când scria, scriitorul era foarte meticulos.
Din activitatea sa ca profesor, s-au păstrat: un carnet al profesorului de literatură Calistrat Hogaş (cu diferite însemnări), un catalog ordonat cu elevii clasei a V-a, de la liceul din Iaşi (aici era elev şi Cezar Petrescu). Tot aici, sunt şi lucrările scriitorului în diverse ediţii, diferite daruri de la elevii săi, precum un bust a lui Homer, de la elevii Liceului Internat din Iaşi, cu dedicaţia: ,,Domnului Hogaş, un Homer al nostru”, ori caricaturi (ex. Hogaş şi Pisicuţa, executată de elevii săi, la cererea lui Calistrat Hogaş).
Din colecţia de obiecte, mărturii şi opere literare, aflate la muzeul din Piatra Neamţ, ne dăm seama cine a fost Calistrat Hogaş (profesor, scriitor şi neobosit drumeţ).
,,Literatura lui Hogaş este cea a unui intelectual rafinat, amator în artă, romantic şi sentimental, care, ca orice om cultivat şi cu simţul umorului, are de atâtea ori pudoarea propiilor efuziuni, pentru atenuarea cărora aşază, între sine şi scriitor, o garnitură livrescă… este un descriptiv, un poet care colorează şi, mai ales, amplifică peisajul, neinventându-l vreodată.
Savoarea prozei sale memoralistice, mai ales pentru un cititor cultivat, este în afara oricărei îndoieli, iar expresivitatea cuvintelor şi ştiinţa construirii frazelor îl aşază printre maeştrii limbii române literare” (Pompiliu Mircea).
Unul dintre cele mai atractive aspecte ale muzeului este biblioteca sa, unde vizitatorii pot consulta ediții originale ale lucrărilor sale. De asemenea, jurnalele sale de călătorie, pline de observații detaliate despre natura și viața montană, sunt expuse pentru cei interesați de profunzimea gândirii sale.
Prin organizarea de evenimente culturale, lecturi publice și expoziții tematice, Casa Memorială Calistrat Hogaș rămâne un centru vibrant al vieții culturale din Neamț, așa cum scriitorul ar fi dorit. Aceste activități nu doar că îmbogățesc experiența vizitatorilor, dar contribuie și la educația publicului larg despre importanța conservării patrimoniului literar și natural.
