Casa memorială George Topârceanu – Iaşi, situată în strada Raleț Nr.7., este o casă micuţă, modestă, în care a locuit poetul.

Casa a fost construită în sec. al XIX-lea şi a aprtinut poetului Demostene Botez. În anul 1983, casa a fost donată Complexului Muzeal din Iaşi (de către moştenitori, familia Teodor Neagu şi Adrian Vulpe).

După ce s-au făcut lucrări de renovare la această casă, la 22 iunie 1925 a fost inaugurată Casa memorială George Topârceanu, cu un an înainte de centinarul naşterii poetului. La inaugurare, a fost citită poezia autorului ,,Chibriturile”, care nu a fost publicată în niciun volum, niciodată. În această casă, poetul a locuit între anii 1932-1937 (iar în 7 mai 1937, s-a stins din viaţă, răpus de boală).

În anul 1911, Topârceanu vine la Iaşi, ca subsecretar la revista ,,Viaţa românească” condusă de Garabet Ibrăileanu.

În curtea muzeului, se află bustul poetului, sculptat de Radu D. Luca. Pe peretele casei, la intrare, se află basorelieful poetului pe o placă de marmură pe care este scris: ,,George Topârceanu (1886-1937) şi cuvintele lui Tudor Arghezi: ,,Inteligent ca puţini oameni ai condeiului şi manuscrisului, Topârceanu din nobila şi discreta ţinută nu şi-a împărtăşit sensibilitatea decât filtrată şi bătând într-o nuanţă voită şi a dat amărăciunii şi deziluziei ironie şi sarcasm”.

În holul de la intrare, se află fotografia cu chipul poetului, câteva panouri cu alte fotografii ale lui şi ale familiei sale, de asemenea arborele genealogic al familiei sale donat de Prof. Constantin Ciopraga. Un alt panou are poezia ,,Salut Iaşi”, înconjurat de două tablouri cu imagini ale Iaşului din sec. XX.

Din hol, se intră în încăperea unde a locuit, a creat (scris) şi apoi s-a stins din viaţă poetul. Aici, se găsesc: biroul de lucru, cinci panouri cu obiecte de scris, manuscrise, cărţi cu dedicaţie, fotografii, colecţii de reviste.

Sunt prezente şi câteva obiecte personale: un sfinx şi o piramidă (în miniatură), un sfeşnic, un barometru, pipa, un disc de patefon (cu canţonete), două aparate de fotografiat (el fiind un pasionat fotograf amator).

Pe biroul de lucru, se găsesc: un cuţit de tăiat hârtie, un cleşte de capsat foi, sugativa, călimara, tocul de scris. Lângă birou , pe o etajeră, se găsesc un serviciu de cafea, tava şi o râşniţă. În această cameră, se află biblioteca cu cărţi şi reviste, iar pe perete o fotografie a poetului. În vitrine, sunt expuse opere scrise de prietenii poetului: Otilia Cazimir, Demostene Botez, M. Sadoveanu (multe cu dedicaţii), scrieri ale poetului, caricaturi la operele sale, un penar din lemn pictat de poet şi o fotografie cu colectivul de la revista ,,Viaţa românească”. Tot aici, se găsesc tablouri realizate de pictorul ieşean Victor Mihăilescu – Craiul, şi doi pictori de la Chişinău, Valeriu Herţa şi Timotei Bătrânul, precum şi o caricatură a lui Topârceanu (de când acesta era subdirector la Teatrul Naţional din Iaşi) făcută de Ion Sava.

În vitrine, sunt expuse exemplare din revista ,,Viaţa românească”, ,,Însemnări literare”, ,,Însemnări ieşene”, Calendarul Iaşului pe anul 1933 (în el apare poezia ,,Salut Iaşi”). În ,,Însemnări ieşene”, Nr.4, din 15 mai 1937 – pe prima pagină apare necrologul G.Topârceanu, la fel şi în revista ,,Bilete de papagal”.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ