Casa Presei Libere sau Casa Scânteii (denumirea avută până la căderea regimului comunist) este un edificiu din Bucureşti, aflat în nordul oraşului. A fost construit pentru a servi drept sediu publicării presei, mai ales a ziarului „Scânteia”, un ziar de referinţă al Partidului Muncitoresc Român.

Casa Presei Libere1

Un astfel de partid, care ulterior şi-a schimbat numele în Partidul Comunist Român, avea nevoie de un sediu pe măsură pentru a-şi promova ideile. Ca în orice proiect, prima dată s-a ales locul potrivit – partidul s-a decis să ridice edificiul în locul Hipodromului Băneasa, construit pe vremea lui Carol I.

Construirea Casei Presei Libere a însemnat şi încetarea activităţilor de galop. Deşi părea că a fost ales un loc întâmplător, de dimensiuni mari, lucrurile nu au stat deloc aşa: hipodromul şi Arcul de Triumf împărţeau aceeaşi axă şi ambele aparţineau monarhismului. Cum comuniştii erau total împotriva monarhilor, trebuia să se facă ceva în acest sens.

Casa Presei Libere11

Astfel, Casa Presei Libere (numită la început Complexul Casa Scânteii) a început să fie construită, iar lucrările au durat cinci ani, finalizându-se în anul 1956. De altfel, până în anul 2007, edificiul a fost cea mai mare clădire din Bucureşti. Cei doi şefi de proiect au fost Panaite Mazilu şi apoi Horia Maicu, iar rezultatul, care se poate vedea şi astăzi, a fost un complex alcătuit dintr-un corp principal, patru laterale şi două corpuri în forma literei „U”. Cele două ar fi trebuit să servească drept casă a sindicatelor şi teatru, însă lipsa banilor a făcut ca acestea să nu mai existe.

De altfel, existenţa Casei Presei Libere se datorează, în mare parte, salariaţilor bucureşteni. Aceştia au fost nevoiţi să participe la subscripţia publică organizată de partid, iar în schimb primeau tichete de 20-30 de lei, care a justifice lipsa banilor din salariu. Arhitectura clădirii are ca sursă de inspiraţie câteva clădiri din Moscova – „moda” acelor vremuri era ca noile clădiri comuniste să se inspire din cele moscovite, arătând, astfel, fidelitatea faţă de URSS.

Citește și:  Busturile lui George si Arethia Tatarescu din Targu - Jiu : Obiective turistice Gorj

Casa Presei Libere111

Cu toate acestea, comuniştii s-au folosit şi de unele detalii arhitecturale româneşti. Înainte de proiectare, câţiva specialişti au vizitat mănăstiri ca Horezu, Curtea de Argeş şi Cozia şi au preluat de la ele câteva elemente decorative. Acestea pot fi văzute la ocniţele din corpurile care flanchează corpul central, dar şi la turnurile care marchează limitele exterioare ale clădirii (despre acestea se spune că au fost inspirate de Mănăstirile Dragomirna şi Suceviţa).

Un alt element care îndepărtează Casa Presei Libere de arhitectura specific sovietică este diferenţa dintre orizontală şi verticală. Clădirile din Moscova au orizontala de 2,5 ori mai mare decât verticala, în timp ce la clădirea bucureşteană orizontala e de 5 ori mai mare. Efectul scontat a fost ca edificiul să pară unul impunător, fapt ce s-a şi întâmplat. Interesant e că această clădire a fost prima la care au fost luate măsuri de rezistenţă la un cutremur, măsuri care erau folosite chiar de Mussolini.

casa-presei-libere.jpg

Deşi este o construcţie comunistă, arhitectura Casei Scânteii este una deosebită. Turnul principal păstrează încă stema Partidului Muncitoresc Român, care a fost pusă pe o marmură de culoare roşie şi care se află pe fiecare parte. Până la căderea regimului comunist, Casa Presei Libere avea în faţă un soclu pe care stătea, la loc de cinste, statuia lui Lenin. Astăzi, soclul este gol, iar statuia se află la Palatul Mogoşoaia, unde a fost pusă în poziţie orizontală, alături de statuia lui Petru Groza, un alt comunist feroce.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.