Catedrala Sfânta Sofia, din Istambul (oraşul cu numele antic şi tradiţional, Constantinopol), monument istoric şi arhitectonic impresionant, considerată a fi “a opta minune a lumii antice târzii”, declarată muzeu, în 1935, la iniţiativa primului preşedinte al Turciei şi mare reformator, Mustafa Kemal Ataturk, vizitată anual de peste patru milioane de turişti, va fi transformată în moschee.

Acest fapt s-a decis deja, vineri, 10 iulie 2020, în urma unui lung proces, în Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă turcă. Primele rugăciuni colective musulmane vor avea loc, la Sfânta Sofia, care a fost, vreme de aproape o mie de ani, Catedrala Patriarhiei de la Constantinopol, cea mai înaltă autoritate canonică a lumii creştin-ortodoxe, la data de 24 iulie 2020.

Catedrala Sfânta Sofia, din Istambul – câteva repere

Catedrala Sfânta Sofia
Catedrala Sfânta Sofia

Catedrala Sfânta Sofia (a cărei denumire înseamnă “Înţelepciune divină”/”Înţelepciunea lui Dumnezeu”, în turcă “Ayasofya”) este o importantă biserică creştină, construită în secolul al IV-lea, din iniţiativa împăratului Constantin, după ce acesta s-a convertit la creştinism. Biserica a fost ridicată, după cum au arătat cercetările arheologice, pe ruinele unui vechi templu al lui Apollo, pe un deal cu vedere la Marea Marmara.

A fost reconstruită, într-o formă asemănătoare cu cea de astăzi, în secolul al VI-lea, în timpul împăratului bizantin Iustinian, al cărui vis a fost să refacă Imperiul Roman (creştinat însă), prin unirea Imperiului de Apus şi de Răsărit.

Hagia Sophia
Hagia Sophia

Iustinian a avut un rol major şi în istoria Bisericii, întemeind episcopia Iustiniana Prima şi reconstruind Hagia Sofia/Catedrala Sfânta Sofia, care, până în 1453, va fi Catedrala Patriarhiei de Constantinopol.

În secolul al XV-lea, sub Mohamed al II-lea, al şaptelea sultan al Imperiului Otoman, cel care a cucerit Constantinopolul, aducând astfel sfârşitul Imperiului Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit), Catedrala Sfânta Sofia a devenit moschee, lăcaş de cult pentru musulmani. Din 1935 şi până acum, în 2020, Catedrala Sfânta Sofia, din Istambul,a avut statutul exclusiv de muzeu.

Catedrala Sfânta Sofia – a opta minune a lumii antice târzii

Catedrala Sfânta Sofia, Patrimoniul UNESCO
Catedrala Sfânta Sofia, Patrimoniul UNESCO

Catedrala Sfânta Sofia, din Istambul, este considerată a opta minune a lumii antice târzii, pentru că este impresionantă din punct de vedere arhitectonic – primul exemplu de arhitectură bizantină – şi strălucitoare prin decoraţiunile interioare şi exterioare (coloane de marmură, mozaicuri etc.), simbol al măreţiei creştinismului.

Tradiţia spune că, în momentul în care reconstruirea a fost finalizată, în timpul lui Iustinian, acesta a fost atât de încântat, încât ar fi spus: “Solomon, te-am întrecut!”, făcând referire la ctitorul Templului din Ierusalim.

Arhitectul ales de Împăratul Iustinian, pentru a face planurile catedralei, a fost Isidor din Milet, care a pornit de la modelul Panteonului din Roma, cu elemente de artă creştină primitivă, stil pe care-l numim astăzi bizantin şi care a influenţat major arhitectura ortodoxiei orientale.

Iustinian a adus materiale de construcţie din întregul imperiu: coloane elenistice din Templul lui Artemis din Efes, marmură verde din Tesalia, pietre negre din regiunea Bosforului, altele galbene, din Siria, marmură neagră de la Moulis. Peste zece mii de lucrători au fost angajaţi pentru realizarea lucrărilor, pe durata a cinci ani şi zece luni.

Detalii arhitecturale

Sfânta Sofia, interior
Sfânta Sofia, interior

Clădirea centrală, fără anexe, are formă dreptunghiulară (77 metri lumgime şi 71 metri lăţime), structura interioară este complexă – naos străjuit de colonade, nava centrală, pătrată, vastă, abside (nişe semicirculare), capiteluri din marmură de culori diferite, o cupolă imensă, toate într-o armonie desăvârşită.

În total, în catedrală, se află 107 coloane, 40 la parter, 67 în galeriile de la etaj, dispuse în formă de potcoavă. Poarta imperială, intrarea principală în catedrală, este decorată cu mozaic bizantin, reprezentându-l pe Iisus Hristos.

Cupola centrală, cu un diametru de 31 de metri, înălţimea de 54 de metri, o dimensiune nici până astăzi depăşită în arhitectura bizantină din bazinul mediteranean, luminată de 40 de ferestre aflate la baza acesteia, creează impresia că pluteşte în văzduh.

Decoraţiunile interioare, în mare parte mozaicuri, în care erau reprezentaţi Isus Hristos, Fecioara Maria, sfinţi, îngeri, motive vegetale sau geometrice – câteva s-au păstrat în forma originală, din secolul al VI-lea, altele au fost distruse în timp, au fost refăcute sau înlocuite. În navele laterale, pe panouri de marmură, sunt gravaţi delfini stilizaţi, tridentul zeului Poseidon, simboluri ale Imperiului Roman de Răsărit.

Citește și:  Un loc unde se intampla lucruri interesante: centrul galaxiei noastre
Hagia Sophia, interior
Hagia Sophia, interior

Slujbele ţinute în Catedrala Sfânta Sofia erau, de asemenea, grandioase, iar participarea la una dintre aceste slujbe l-ar fi făcut pe cneazul Kievului, Vladimir I, să adere, pentru sine, pentru familia sa şi pentru Rusia Kieveană, la creştinismul răsăritean. În această catedrală au fost încoronaţi toţi împăraţii bizantini.

În timp, în apropierea Catedralei Sfânta Sofia, s-au adăugat alte trei construcţii importante: Casa Tezaurului (Skevophilakion), Baptisteriul (devenit ulterior mausoleu pentru doi sultani turci) şi Clădirea Patriarhatului, din care nu s-a mai păstrat nimic.

Moscheea din epoca otomană

Hagia Sophia, din Istambul
Hagia Sophia, din Istambul

În 1453, după Căderea Constantinopolului, cucerit de către otomani, ceea ce a însemnat sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit, Catedrala Sfânta Sofia a fost transformată în moschee, păstrându-i-se numele – Ayasofya. Spre deosebire de alte edificii creştine, care au fost complet distruse de cuceritorii otomani, Catedralei Sfânta Sofia, sultanul Mohamed al II-lea i-a acordat o atenţie deosebită.

Timp de o sută de ani, decoraţiunile interioare, specifice religiei creştine, au fost acoperite cu voaluri, ulterioar mascate cu vopsea albă. În vremea sultanului Selim al II-lea (1566 – 1577), au fost construite, în două părţi ale catedralei, în exterior, două minarete, mai târziu alte două în celelalte colţuri.

Catedrala Sfânta Sofia, mozaic interior
Catedrala Sfânta Sofia, mozaic interior

Cea mai importantă restaurare a Hagiei Sfânta Sofia s-a făcut între 1847 şi 1849, în timpul sultanului Abdulmecid, consolidându-se cupolele şi coloanele, revizuindu-se decoraţiunile interioare şi exterioare, iar minaretele exterioare, din cele patru colţuri, au fost egalizate.

În epoca modernă, Mustafa Kemal Atatürk, preşedintele reformator al Turciei, a continuat restaurarea catedralei şi i-a dat statutul de muzeu, pentru a-l “oferi umanităţii”, ca o pe o valoare arhitecturală şi istorică excepţională, astăzi făcând parte din Patrimoniul UNESCO.

Sfânta Sofia – curiozităţi

Hagia Sophia, mozaic interior
Hagia Sophia, mozaic interior

Catedrala Sfânta Sofia impresionează nu numai prin aspectele arhitecturale, artistice, istorice, ci şi prin câteva curiozităţi, cum ar fi o coloană de marmură cu secţiune pătrată, adăugată mai târziu, adusă de la biserica Theodokos (din localitatea Ayvansaray, Asia Mică), pe care există amprenta unei palme, despre care legendele spun că este a Sfintei Fecioare.

O altă coloană cu secţiune pătrată se numeşte “Coloana care transpiră” şi despre care se spune că are puteri miraculoase, “transpiraţia pietrei” vindecând bolile de ochi.

În vremea în care lăcaşul a servit ca moschee, au fost aduse aici două vase ovoidale, imense, aflate de o parte şi de alta a Porţii Imperiale şi despre care se ştie că au fost aduse din ruinele de la Pergam, oraş antic grecesc, aflat la 26 de kilometri de Marea Egee.

Controverse actuale

Sfanta Sofia, cupola centrala
Sfanta Sofia, cupola centrala

După ce aproape o mie de ani “a opta minune a lumii antice târzii” a fost unul dintre cele mai puternice simboluri ale creştinismului răsăritean, după aproape 500 de ani în care a servit ca moschee şi alţi 85 de ani în care a fost muzeu, Catedrala Sfânta Sofia va fi transformată în moschee, în urma deciziei din 10 iulie 2020, a Consiliului de Stat din Turcia (după ce Curtea Constituţională a respins această solicitare, în 2018), putând fi vizitată, totuşi, în continuare, după cum a declarat recent preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan.

În complicatul peisaj politic, social, religios, al istoriei contemporane, această decizie a provocat o serie de controverse. SUA, Rusia, Grecia, UNESCO au solicitat Turciei să păstreze statutul de muzeu al Catedralei Sfânta Sofia “ca angajament pentru respectarea tradiţiilor culturale şi a istoriei bogate care au creat Republica Turcă”, după cum afirma de curând un oficial american.

Până la urmă, dincolo de resorturile unei astfel de decizii, Sfânta Sofia a rămas si este, în conştiinţa colectivă, unul dintre cele mai importante monumente ale culturii şi tradiţiei bizantine, o bijuterie arhitecturală cu valoare universală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.