Este un adevăr evident că felul în care sunt pronunțate cuvintele, silabele, sunetele, ca și ritmul vorbirii, tonalitatea, atitudinea asociată cuvântului, coerența mesajelor transmise, claritatea și siguranța în exprimare trădează ceva din personalitatea fiecăruia. Calitatea dicției se cultivă în timp, permanent, fiind un atu în nenumărate situații: în conversația cotidiană (pentru că vei fi ascultat cu mai multă atenție), la școală, la locul de muncă, la un examen, la o conferință, la un interviu etc.
Nu numai actorii, care trebuie să-și capteze auditoriul, în primul rând, prin cuvânt, fac sistematic astfel de exerciții, ci și orice persoană care înțelege că maniera de exprimare este esențială în toate împrejurările poate apela la un astfel de antrenament. „Le style c’est l’homme même” (Stilul este omul însuși) – afirma, cu peste două secole în urmă, Buffon, celebrul scriitor și om de știință francez.
Iată doar câteva exemple dintre sutele de jocuri de cuvinte, amuzante, pe care fiecare le poate exersa, rostindu-le, la început, mai rar, apoi într-un ritm mai alert, dar întotdeauna clar și corect:
- „Pilă-n pungă, pungă-n pilă, pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila lungă pe dunga pilii până când pungă-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.”
- „Boul breaz bârlobreaz, lesne-a spune boul breaz bârlobreaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura boului breaz bârlobreaz din boii bârlobrezenilor.”
- „Capra neagră-n piatră sare. Piatră crapă-n patru. Crapă capul caprei negre precum piatră crapă-n patru. Piatra crapă capul caprei în patru, cum a crăpat și capra piatra în patru. Capra neagră calcă-n piatră, Piatră mare crapă-n patru. Așa să crape capul caprei, Cum a crăpat piatra-n patru.”
- „Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.”
- „O coropișniță și’un coropișnițoi se coropișnițeau la noi pe gunoi. Nu coropișnița coropișnițea pe coropișnițoi ci coropișnițoiul coropișnițea pe coropișniță.”
- „O mierliță fuflendiță fuflendi-fuflendăriță nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierlița fuflendița fuflendi-fuflendăriță.”
- „Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriță, a cărămidărit cărămidărița pe cărămidar.”
- „Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau și alți cocostârci nedescocostârcăriți, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.”
- „Când mă gândesc că te gândești că mă gândesc la tine gândește-te că mă gândesc că te gândești la mine.”
- „Fofiță fondofirliță, forofifo – fenderliță și fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.”
Jocurile de cuvinte nu sunt doar o modalitate distractivă de a petrece timpul, ci și o metodă eficientă de a îmbunătăți dicția și claritatea vorbirii. Prin practicarea regulată, acestea ajută la extinderea vocabularului, îmbunătățirea memoriei și la dezvoltarea unei exprimări fluențe și precise. Exercițiile de dicție pot, de asemenea, să reducă viteza vorbirii, făcând comunicarea mai clară și mai înțelegătoare.
- Implementarea în rutina zilnică: Include în rutina ta zilnică cel puțin un joc de cuvinte și repetă-l de mai multe ori. Concentrează-te pe pronunțarea clară și corectă a fiecărui sunet și cuvânt.
- Exemple de exerciții: Încearcă să repeți rapid propoziții complexe sau limbi de lemn, care îți pun la încercare abilitățile lingvistice și te ajută să-ți coordonezi mai bine mișcările buzelor și limbii.
Pe lângă aceste exerciții practice, este important să ne îmbogățim continuu cunoștințele și să înțelegem corect utilizarea limbii române. Pentru aceasta, vă recomandăm să citiți articolul nostru Cum este corect: deseară sau diseară?, care oferă perspective valoroase și sfaturi pentru utilizarea corectă a unor cuvinte și expresii comune, contribuind astfel la îmbunătățirea comunicării verbale.
