Este destul de dificil sa ne imaginam o vreme, acum aproximativ 13,7 miliarde de ani, in care intregul univers exista ca o singularitate. Conform teoriei Big Bang, toata materia din cosmos (tot spatiul in sine) a existat intr-o forma mai mica decat o particula subatomica. Odata ce ai inceput sa te gandesti la asta, apare o intrebare si mai dificila, si anume “Ce a existat inainte ca Big Bang-ul sa aiba loc?”. Intrebarea in sine precede cosmologia moderna cu cel putin 1600 de ani. Sfantul Augustin (un teolog care a trait in secolul al patrulea) s-a “luptat” cu natura lui Dumnezeu inainte de crearea universului. Raspunsul lui a fost ca timpul face parte din creatia lui Dumnezeu si ca pur si simplu nu putea sa existe un “inainte” pe care o zeitate sa il considere casa.

Avea Albert Einstein dreptate?

Inarmat cu cele mai bune studii ale fizicii secolului 20, Albert Einstein a ajuns la niste concluzii foarte similare, cu faimoasa lui teorie a relativitatii. Sa luam in considerare efectul masei asupra timpului. O planeta cu o masa consistenta deformeaza timpul – timpul trece mai incet pentru un om aflat pe suprafata Pamantului, decat pentru un satelit aflat pe orbita. Diferenta este prea mica pentru a putea fi observata, insa timpul trece chiar mai incet pentru un om care sta langa un bolovan mare, decat pentru un om care se afla singur intr-un camp. Singularitatea existenta inaintea Big Bang-ului poseda intreaga masa din univers, oprind efectiv timpul in loc. Urmand aceasta directie logica, chiar titlul acestui articol este gresit. Conform teoriei relativitatii a lui Einstein, timpul a luat fiinta abia atunci cand acea singularitate primordiala s-a extins pana a atins dimensiunea si forma actuala. Credeti ca asta a raspuns la toate intrebarile si a pus capat dilemei? Nici pe departe. Aceasta este o dilema cosmologica ce nu vrea sa fie rezolvata. In deceniile care au urmat dupa moartea lui Einstein, aparitia fizicii cuantice si a unei serii de noi teorii au reinviat intrebarile legate de universul dinainte de Big Bang.

Univers vechi versus teoria inflatiei

Sa luam urmatoarea idee: ce-ar fi daca universul nostru este un urmas al unui alt univers mai vechi? Unii astrofizicieni speculeaza ca aceasta poveste este scrisa in radiatiile ramase in urma Big Bang-ului, adica in microundele cosmice de fond. Astronomii au observat aceste radiatii pentru prima oara in anul 1965, si ele au devenit rapid o problema in ceea ce priveste teoria Big Bang-ului – aceste probleme au fost abordate ulterior in 1981 cu teoria inflatiei. Aceasta teorie presupune o expansiune extrem de rapida a universului in primele momente ale existentei sale. Aceasta, de asemenea, explica fluctuatiile de temperatura si densitate din microundele cosmice de fond, insa dicteaza ca aceste fluctuatii trebuie sa fie uniforme. Eforturile recente de cartografiere sugereaza de fapt ca universul este asimetric, cu mai multe fluctuatii in unele zone decat in altele. Unii cosmologi privesc aceste observatii drept dovezi justificative ale faptului ca universul nostru s-a format dintr-un univers-parinte. In teoria inflatiei haotice, acest concept merge chiar mai departe: o evolutie nesfarsita a bulelor inflationiste, fiecare dintre ele devenind un univers si fiecare dintre ele dand nastere si mai multor bule inflationiste intr-un multivers nemasurat.

Citește și:  Liberul arbitru şi multiversul – ce susţine fizica cuantică despre libertatea de a ne construi destinul?
Portretul lui Albert Einstein, Foto: dausonstimpsongagnon.wordpress.com
Portretul lui Albert Einstein, Foto: dausonstimpsongagnon.wordpress.com

Gauri albe, gauri negre si Big Bounce

Alte modele graviteaza in jurul formarii singularitatii dinaintea Big Bang-ului. Daca sunteti de parere ca gaurile negre ar fi compactoare cosmice de gunoi, acestea reprezinta candidatii principali pentru toata acea compresie primordiala, prin urmare, universul nostru aflat in expansiune ar putea fi gaura alba dintr-o gaura neagra aflata intr-un alt univers. O gaura alba este un corp ipotetic care actioneaza in mod opus unei gauri negre, oferind energie si materie, mai degraba decat sa le inghita. Ganditi-va la aceasta ca la o supapa de evacuare cosmica. Unii oamenii de stiinta propun o teorie conform careia universul nostru s-a nascut in interiorul unei gauri negre, si ca fiecare gaura neagra din universul nostru poate contine un alt univers distinct.

Alti oameni de stiinta plaseaza formarea singularitatii in interiorul unui ciclu numit Big Bounce, in care universul nostru se va prabusi in cele din urma inapoi in el insusi, in cadrul unui eveniment numit Big Crunch. Devenit din nou o singularitate, universul se va extinde apoi inca o data in cadrul unui Big Bang. Acest proces ar fi unul etern si, ca atare, fiecare Big Bang si Big Crunch prin care trece universul nu ar fi altceva decat o renastere intr-o alta faza a existentei.
O alta explicatie sustine ideea unui univers ciclic, multumita teoriei corzilor. Aceasta teorie presupune ca, o data la cateva trilioane de ani, apar cantitati noi de materie si energie atunci cand doua membrane extradimensionale se ciocnesc intr-o zona aflata in afara universului nostru. Ce a existat inainte de Big Bang? Aceasta intrebare ramane in continuare fara un raspuns concret. Poate ca n-a existat nimic, sau poate a existat un alt univers sau o versiune diferita a universului nostru. Poate ca a existat o mare de universuri, fiecare dintre ele cu un set diferit de legi care sa dicteze realitatea fizica.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.