Nu exista nicio indoiala ca, orice intrare are si o iesire. Gaurile negre inghit cantitati uriase de materie, insa unde se duce tot acest material? Un lucru este cert, materialul nu poate ramane intr-o gaura neagra pe o perioada nedeterminata de timp, altfel probabil ca noi nu am mai fi inca aici. Prin urmare, astrofizicienii au inventat gaurile albe. In esenta, o gaura alba reprezinta inversarea timpului unei gauri negre, ceea ce inseamna ca materialul absorbit de o anumita gaura neagra in trecut este expulzat prin orizontul evenimentului ce apartine unei gauri albe. Desigur ca este impropriu spus gaura “alba”, fiindca aceasta nu este alba in niciun caz. De fapt, modelele teoretice ale acestor obiecte prezic faptul ca gaurile albe si cele negre nu pot fi deosebite una de cealalta, intrucat acestea arata destul de similar.
Conform teoriei generale a relativitatii, forta de accelerare este invarianta in conditii de inversare a timpului, prin urmare, atat gaurile negre, cat si cele albe au campuri gravitationale puternice care atrag materia. Cu toate acestea, ele sunt diferentiate de comportamentul din orizontul evenimentului. In timp ce gaurile negre inghit materia, gaurile albe o expulzeaza. Faimosul fizician Stephen Hawking sustine ca, in cazul in care efectele cuantice sunt luate in considerare, aceste obiecte aparent diferite sunt de fapt unul si acelasi lucru.
Materia atrasa spre o gaura alba nu poate trece de orizontul evenimentului, intrucat cea precedenta se indeparteaza de gaura alba cu o viteza apropiata de cea a luminii. Orice materie care a traversat inainte orizontul evenimentului este expulzata catre inifinit, dupa ce s-a apropiat de punctul de singularitate la o distanta extrem de mica, pe masura ce gaura alba este distrusa. Gaurile negre au fost prezise pentru prima data la doar cateva zile dupa ce Einstein a lansat teoria generala a relativitatii, de catre astronomul si fizicianul german Karl Schwarzschild, ca o solutie la ecuatiile de camp ale lui Einstein. Karl Schwarzschild incerca sa calculeze cat de masiv trebuie sa fie un obiect inainte ca acceleratia gravitationala de pe suprafata lui sa depaseasca viteza luminii.
Solutia lui Schwarzschild la ecuatiile de camp ale lui Einstein prezice deasemenea posibilitatea de a calatori mai repede decat lumina, prin gaurile de vierme. Materia atrasa de o gaura neagra poate calatori printr-o gaura de vierme, iesind intr-o alta regiune a universului printr-o gaura alba. Cu toate acestea, o asemenea gaura de vierme s-a dovedit a fi extrem de instabila, deconectandu-se intre cele doua obiecte masive la fel de repede pe cat se formeaza. In plus, a doua lege a termodinamicii interzice in mod strict astfel de actiuni.
Unii astronomi au sugerat ca gaurile albe ar fi responsabile pentru evenimentul Big Bang ce a avut loc acum 13,7 miliarde de ani, in urma caruia a fost creat universul. Aceste tipuri de gauri albe s-ar fi hranit de la un univers mai mare (un univers-parinte) si ar fi complet diferite de traditionalele gauri albe – ele nu pot fi localizate in spatiu, iar orizontul evenimentului ar inconjura un volum egal cu cel al universului vizibil.
