Cel mai puternic cutremur de adancime din lume a avut loc pe 24 mai 2013, in Pacific, sub Marea Okhotsk, in largul coastelor dinspre frontierele Extremului Orient rusesc, la o adancime de 609 kilometri, si care nu a fost resimtit decat foarte putin in Insulele Hokkaido, dupa cum au anuntat specialistii de la Universitatea Santa Cruz, din California, SUA, intr-un articol publicat in revista « Science », in septembrie a.c.
Un cutremur de adancime inseamna unul produs intre 400 si 700 de kilometri, de la suprafata Terrei in jos, o zona unde presiunea poate depasi 100 000 bari. In general, cutremurele de adancime sunt mai putin frecvente si produc mult mai putine pagube decat seismele de suprafata.
Acest cel mai puternic cutremur de adancime din lume, din Marea Okhotsk, a avut o magnitudine de 8,3 pe scara Richter si a fost cu 30% mai puternic decat cel care detinea recordul pana la acea data, adica seismul din Bolivia, din 1994, care s-a produs la 630 de kilometri sub Pamant.
Pana nu demult, in privinta mecanismelor care declanseaza cutremure la mare adancime, se presupunea, fara a se demonstra cu exactitate acest fapt, ca sunt legate de transformari chimice ale olivinei (un silicat natural de fier si magneziu, de culoare verde-maslinie), care reprezinta principalul mineral din mantaua terestra. Sub efectul presiunii, olivina ia o forma mult mai compacta, ceea ce provoaca rupturi in rocile din litosfera (invelisul de la suprafata terestra).
Seismologii francezi si americani, luand ca reper cutremurul din Pacific, incearca sa realizeze un model experimental, utilizand tehnologie de varf in domeniu, prin care sa verifice validitatea acestei ipoteze referitoare la olivina. S-a observat, astfel, ca transformarea olivinei in germaniu (un semimetal, destul de rar in natura) este insotita de fracturi ale placilor terestre si de emiterea de unde ultrasonice, care prezinta (in laborator) similitudini cu seismele profunde.
Cutremurele de mare adancime, de felul celui din Pacific, spun aceiasi specialisti in seismologie, nu au legatura directa cu cele de suprafata sau cu zonele mai indepartate. Cu toate acestea nu putem sa nu ne intrebam care este motivul pentru care, in ultimul timp, miscarile seismice par a lua amploare, chiar si cele de pe teritoriul romanesc. Statisticile arata, de asemenea, ca in lume, anual, se produc in jur de 100 000 de cutremure, cu magnitudinea in jur de 3 pe scara Richter, aproximativ 1500, cu magnitudinea 5, in jur de 100, cu magnitudinea 6, peste 20, cu magnitudinea 7, si 1-2 cu magnitudinea in jur de 8, ceea ce inseamna ca Pamantul nu este deloc linistit.
