Inca de la cunoscuta opera, “utopia”, scrisa de Thomas Morus prin anii 1500, oamenii si-au tot imaginat lumi posibile, lumi viitoare, in care viata ar fi cu totul diferita decat cea de zi cu zi. Multe din aceste taramuri, cum ar fi cele din basme sau chiar din opera mai sus mentionata, sunt aparent perfecte, un cadru in care se poate gasi linistea, dar mai ales fericirea. Secolul XX insa a mai taiat din avantul scriitorilor de a imagina locuri de vis prin amenintarea tot mai mare a totalitarismului, dar si prin noile descoperiri stiintifice menite distrugerii semenilor. Si asa s-a nascut distopia, lumea terifianta in care nu ar vrea nimeni sa le traiasca nepotii.

O serie de carti de baza ale culturii umane au fost scrise in aceasta perioada, toate imaginand lumi puternic tehnologizate, in care totul este controlat, iar oamenii isi pierd umanitatea. In marea lor majoritate cu final trist sau incert, aceste carti avertizeaza asupra unei amenintari mereu posibile: controlul total din partea unei forte si dezumanizarea tuturor.

Printre primele astfel de lucrari curajoase este cartea intitulata simplu “Noi” de Evgheni Zamiatin. Distopia scriitorului rus prezinta un viitor in care supravietuitorii unei catastrofe locuiesc intr-o comunitate inconjurata de un zis imens. In afara acestuia nu se stie ce se afla, dar locuitorii au fost adusi in stadiul in care nici nu prea le pasa. Controlati pana la nivelul in care au doar o ora pentru ei, oamenii isi desfasoara activitatile priviti atent si sunt lipsiti de orice individualitate. Primind doar numere in loc de nume, ei sunt simple cifre in atingerea scopului final. Odata cu proiectul de creare a INTEGRALEI, o racheta foarte performanta, unul din specialistii principali afla de existenta unei miscari subversive care doreste sa se foloseasca de el pentru eliberarea oamenilor de tiranie, de unde intreaga sa viata incepe sa se schimbe. Romanul nu a avut chiar acelasi succes ca cele ale scriitorilor pe care i-a influentat: Kurt Vonnegut, George Orwell sau Ayn Rand, insa a fost cu adevarat un proiect vizionar, tinand cont de viitorul regim din Rusia sa natala.

foto: charlesvaugirard.wordpress.com
foto: charlesvaugirard.wordpress.com

Probabil cea mai cunoscuta distopie din istorie este “1984” a lui George Orwell, ecranizata intr-un film la fel de marcant. Adevarata carte cult, expune o posibilitate de viitor cu adevarat terifiant in care “Fratele cel mare” urmareste viata fiecaruia. Oamenii traiesc in mizerie, tristete si fara vreo placera in viata, tradandu-se unii pe altii si disparand atunci cand incurca regimul in vreun fel. Megastatele ramase in picioare se lupta mereu unele cu altele, schimband aliantele, in timp ce oamenii sunt dezinformati, slabi si fara vreo putere. Cand unul din ei indrazneste sa se indragosteasca de o colega de la lucru si sa incerce o cale de scapare impreuna cu ea,ajunge sa afle adevarata fata a “Fratelui cel mare”. Cartea, interzisa in mai multe tari o vreme, a devenit un adevarat fenomen cultural, denumirile, sloganurile si situatiile fiind folosite des in mass media de fiecare data cand drepturile cuiva la intimitate sunt incalcate sau cand statul s-a implicat prea mult in viata cetatenilor.

foto: shesalicegrey.blogspot.com
foto: shesalicegrey.blogspot.com

O alta distopie foarte cunoscuta este “Curajoasa lume noua” de Aldous Huxley, la randul ei lectura obligatorie pentru cei interesati de gen. Cartea prezinta o Londra a viitorului, in care lumea este total lipsita de orice profunzime; copiii se nasc in laborator, cea mai buna forma de distractie este un fel de emisiune in care sunt mimate senzatiile de gust, pipait si miros, iar toata lumea isi ia pastila pentru a lupta contra depresiei. Si in acest caz, relatia intre personajul principal si o femeie este cea care trezeste in acesta ideea ca in lume ar putea fi mult mai mult de atat. Interzisa la randul ei si chiar acuzata de plagiat, aceasta carte a intrat in randul operelor care au ridicat un fanion rosu privind totalitarismul.

foto: eclatsdailleurs.net
foto: eclatsdailleurs.net

Ultimul exemplu de distopie este cel al cartii “Fahrenheit 451” a lui Ray Bradbury. Titlul reprezinta temperatura la care arde hartia, intregul roman fiind legat de distrugerea culturii intr-o lume a viitorului. In aceasta lume rolul pompierilor este de a cauta cartile si a le distruge prin ardere, orice urma de cultura disparand rapid. Captiv intr-o casnicie cu o femeie fada si lipsita de orice calitati, unul din acesti pompieri se lasa prins de fascinatia cartilor si ajunge sa ii cunoasca pe cei care se chinuie sa salveze tezaurul lumii. Cartea s-a bucurat de un real succes, aratand o lume in care oamenii erau in aparenta fericiti, desi erau lipsiti de orice profunzime a vietii. Avand peretii caselor facuti din ecrane uriase, ei isi traiesc viata impreuna cu personajele din seriale, la fel traindu-si si experientele religioase.

Pe langa aceste carti au fost create si mai multe filme pe teme similare, toate fiind semnale de alarma si oferind noi perspective asupra a ceea ce poate deveni viitorul daca cetatenii isi pierd vigilenta. Asa ca cinefilii se pot la randul lor delecta cu distopii pe ecran, precum “Brazil”, “Metropolis”, “Equilibrium” sau “Gattaca”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.