Cetatea Feldioara se află în comuna cu acelaşi nume din judeţul Braşov. Monument istoric naţional, cetatea este cea mai importantă fortificaţie pe care cavalerii teutoni au lăsat-o moştenire culturii şi istoriei româneşti. Astăzi, cetatea este ruinată, însă se pare că autorităţile române vor să o restaureze.

Cetatea a preluat numele de la comună, nume care înseamnă, în limba maghiară, „cetate de pământ”, iar în limba germană înseamnă „Cetatea Mariei”. Cavalerii teutoni o aveau pe Fecioara Maria ca patroană spirituală, aşa că nu e de mirare de ce i-au închinat fortificaţia. Feldioara a fost locuită începând cu perioada neolitică – săpăturile arheologice efectuate în zonă au scos la iveală multe obiecte din acea perioadă, dar şi din epoca bronzului şi din epoca romană. Printre cele mai de seamă obiecte găsite, se numără 21 de monede romane, lingouri de aur, obiecte din aur, sticlă şi ceramică.

Însă Feldioara a cunoscut o perioadă cu adevărat prosperă atunci când, din Ordinul cavalrilor teutoni, s-a hotărât să se ridice aici o cetate, încă una pe lângă toate celelalte din Țara Bârsei (sau Terra Borza). Andrei al II-lea, regele Ungariei, le-a acordat cavalerilor dreptul de a se stabili în zonă, pentru ca aceştia să apere teritoriile stăpânite de maghiari de atacurile cumanilor. Iniţial, cavalerii teutoni aveau dreptul de a ridica cetăţi din pământ şi din lemn, însă Europa Occidentală deja se modernizase şi cetăţile erau ridicate din piatră.

În cele din urmă, cavalerii teutoni au primit, de la acelaşi rege, dreptul de a-şi ridica cetăţile din piatră, ca să fie mai rezistente. Încetul cu încetul, Ordinul a început să se extindă pe teritoriul deţinut de maghiari, astfel că Andrei al II-lea a început să se simtă ameninţat. Credea că aceştia îşi vor pune bazele propriului stat, punând în pericol statul maghiar, aşa că i-a alungat, îndepărtând pericolul.

Cetatea, în trecut

Cetatea Feldioara a fost ridicată pe un deal, într-o poziţie strategică – era înconjurată de râul Homorod din trei părţi. Spre deosebire de alte cetăţi din Transilvania, aceasta a fost ridicată într-o manieră nouă, inovatoare – până să ajungă în Țara Bârsei, cavalerii teutoni au călătorit în Asia Mică şi în Țara Sfântă, unde au deprins noi tehnici de construcţie. Deşi astăzi nu mai există decât o parte din zidul nord-vestic, specialiştii au reuşit să pună la punct anumite amănunte legate de vechea fortificaţie.

După retragerea cavalerilor teutoni, Cetatea Feldioara a fost transformată în cetate ţărănească. I-a fost adăugată o incintă, iar în interiorul acesteia s-a ridicat o capelă şi aşa-zisa „casă a cavalerului” în care se regăseau o magazie, un dormitor şi o sală de mese. Invazia tătarilor din anul 1241 a dus la construirea unor noi fortificaţii în Transilvania, iar la Feldioara locuitorii au hotărât să refacă vechea cetate.

Noua cetate avea formă ovală, la fel ca platoul pe care se afla, şi era prevăzută cu două turnuri de apărare, ruinele unuia dintre ele putând fi văzute şi astăzi. Cetatea trebuia să protejeze bunurile locuitorilor, în caz de asediu. Datorită acestei cetăţi ţărăneşti, Feldioara a fost ridicată la statutul de oraş, cel care a acordat dreptul fiind Sigismund de Luxemburg. Cu toate acestea, cetatea a fost atacată de turci în 1430 şi de Vlad Ţepeş în 1457, fapt ce a dus la ruinarea ei. Deşi a existat o încercare de restaurare, după campania întreprinsă de Vlad Ţepeş, în cele din urmă, cetatea a fost pusă la pământ.

Astăzi, Cetatea Feldioara poate fi vizitată fără niciun fel de problemă, în orice moment al săptămânii şi al zilei. Până când va fi restaurată, nu există nimeni care să o păzească sau care să perceapă vreo taxă de intrare. Localitatea Feldioara se află la aproximativ 20 de kilometri de Braşov, pe DN 13 şi E60.

cetatea-feldioara.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ