De la gramezi de “moloz” pana la amestecuri complexe de metale si compusi de siliciu si carbon, asteroizii nu sunt doar niste bucati terne de roca gri brazdata de cratere. Asteroizii sunt obiecte fascinante, care variaza in ceea ce priveste compozitia si forma. Aproape toti asteroizii au forme neregulate si sunt pline de cratere de impact. Doar cativa dintre cei mai mari membri poseda suficienta gravitatie pentru a avea o forma sferica. In afara de forma, compozitia si structura asteroizilor sunt alte doua modalitati de a diferentia aceste obiecte.
Compozitia tipica a unui asteroid depinde de distanta acestuia fata de soare. La marginile exterioare ale centurii asteroizilor (de trei ori mai departe de soare decat Pamantul), peste 80% dintre asteroizi sunt cunoscuti ca fiind de tipul C. Litera “C” vine de la carbon, iar suprafata acestor asteroizi este neagra cum este carbunele. Acesti asteroizi contin cantitati mari de molecule de carbon, precum si metalele si rocile mai obisnuite. Acestia sunt foarte similari in compozitie cu meteoritii care contin condrita carbonica, care cad uneori pe Pamant. Se crede ca acesti meteoriti sunt fragmente rupte in timpul coliziunilor dintre asteroizi.
Mai aproape de soare (de doua ori distanta de la Pamant la soare), proportia asteroizilor de tip C este de doar 40%. Aici, majoritatea asteroizilor sunt gri, lipsind materialul de carbon, si sunt in principal compusi din roca de silicat. Si acesti asteroizi seamana cu un tip de meteorit gasit pe Pamant, condritele. Desi aceste doua tipuri de asteroizi alcatuiesc majoritatea exemplelor, exista cativa care par sa fie compusi in mare parte din metal (si in acest caz exista meteoriti din metal gasiti pe Pamant).
In afara de compozitie, exista si alte diferente importante in structura interna a asteroizilor. Majoritatea sunt solizi, indicand faptul ca acestia trebuie sa fi fost topiti la un moment dat in existenta lor. Altii sunt “gramezi de moloz”. Acest lucru inseamna ca sunt niste colectii de “bucati” tinute impreuna de forta gravitatiei lor. Acesti asteroizi s-au format in coliziuni. Un numar tot mai mare de asteroizi sunt descoperiti a fi “dubluri”. Acest lucru inseamna ca exista doi asteroizi de marime similara care au plutit in deriva impreuna si acum orbiteaza unul in jurul celuilalt, uneori chiar atingandu-se, pe masura ce impart un traseu in jurul soarelui.
