Constructia de poduri suspendate – o continua aventura

Constructia de poduri a constituit un element esential in procesul evolutiei civilizatiilor, fiind de folos oamenilor pentru a trece, in siguranta, peste rauri intinse si peste prapastii. Este foarte posibil ca ideea unor astfel de constructii sa se fi ivit in relatie cu locuintele lacustre, ridicate, inca din perioada neoliticului, deasupra apelor, sprijinite pe stalpi din lemn, menite sa ofere celor care locuiau in asemenea amenajari un anumit grad de securitate, si care comunicau cu uscatul prin intermediul unor lespezi de piatra. Cea mai simpla constructie de poduri este cea alcatuita din grinzi, care a fost practicata din cele mai vechi timpuri, in toate partile lumii. Primele poduri din piatra s-au ridicat in Mesopotamia si Egipt, in urma cu peste 6000 de ani. In spatiul european, romanii s-au dovedit nu numai preocupati de constructia de poduri, pentru a ajunge in locuri indepartate, inaccesibile pana atunci, in vederea extinderii imperiului, dar au fost si foarte buni proiectanti, lor apartinandu-le principiul podului de piatra in forma de semicerc. Pe de alta parte, pentru a transporta uriasele cantitati de apa, necesare sistemelor de canalizare, romanii au realizat celebrele apeducte, ale caror vestigii au supravietuit timpului.

Constructia de poduri suspendate este o cucerire a epocii moderne, desi primele tentative tin de inceputul erei noastre (secolul I d.Hr.), cand au fost concepute poduri din lemn si diverse liane, de catre chinezii, incasii si africanii din regiunile muntoase, dar care nu aveau mai mult de 50 de metri lungime, doar aparitia structurii metalice permitand depasirea acestei dimensiuni. Americanul James Finley este primul care a avut ideea realizarii unui pod din fier forjat, in 1802, in Pennsylvania – Podul Jacob’s Creek – imprejurare in care a si solicitat eliberarea unui brevet. Problema oscilatiilor si a intrarii in rezonanta a podurilor a provocat insa multe accidente. Britanicii au reusit sa amelioreze aceasta dificultate de natura tehnica, prin proiectele inginerului Thomas Telford, care, in 1826, a construit Podul de la Menai (Menai Bridge), la o inaltime de 125 de metri, care sa permita trecerea, pe dedesubt, a ambarcatiunilor cu panze, si care facea legatura intre Insula Anglesey, din nord-vestul Tarii Galilor, si continent. Treptat, constructia de poduri suspendate a devenit tot mai performanta, numai in secolul al XIX-lea, in Europa, realizandu-se peste 400, multe dintre ele functionale (cu imbunatatirile de rigoare) si astazi.

In epoca moderna, in lume, constructia de poduri suspendate a atins performante de neimaginat cu ceva vreme in urma. Astfel, printre cele mai uimitoare astfel de realizari, ale ultimelor decenii, se numara: 

• Podul Akashi, din Japonia, cu 1991 de metri lungime, in partea centrala, si o lungime totala de 3911 metri, este cel mai lung din lume. Acesta traverseaza Marea Seto, care separa mai multe insule ale Arhipelagului japonez. Este proiectat sa reziste la vanturi de pana la 290 km/ora si la seisme cu magnitudinea de 8,5 pe scala Richter. Desi a fost terminat doar cu treisprezece ani in urma, ideea construirii lui a existat inca din 1955, cand, din pricina unei furtuni pe mare, doua feriboturi s-au scufundat, cu 168 de copii la bord.

• Podul Xihoumen (de fapt, un complex de cinci poduri, unul dupa altul), al doilea din lume, ca dimensiuni, leaga mai multe insule din Arhipelagul Zhoushan, cu China continentala. Constructia sa a fost terminata in numai doi ani de zile (2005-2007).

• Podul Storebaelt (Marele Belt), din Danemarca, face legatura intre cele mai mari doua insule apartinand acestei tari, peste Marea Baltica. Are 6790 metri lungime (cu partea centrala de 1624 metri) si cu o inaltime de 254 de metri deasupra marii (care permite trecerea, in conditii normale, a vapoarelor de mare tonaj). A fost inaugurat in 1998.

• Podul Runyang, din China, leaga malurile marelui fluviu Yangtze, avand o lungime de 7210 metri si piloni de sustinere de 215 metri inaltime. Are sase benzi de circulatie si a fost dat in functiune in 2005.

• Podul Humber (Humber Bridge), din Marea Britanie – cu 2 220 metri lungime –  este pe locul cinci in topul celor mai mari poduri din lume. Fiecare dintre cablurile de sustinere este facut din 14 948 fire metalice, paralele, cu diametrul de 5 milimetri, din otel, compactate in oxid de plumb. In fiecare saptamana, podul  este traversat de peste 100 000 de vehicule.

• Podul Verrazano-Narrows este proprietatea orasului New York si ultima realizare a unui celebru urbanist american, Robert Moses, in colaborare cu inginerul elvetian Othmar Ammann. Acest pod, terminat in 1964, conceput pe doua etaje, s-a aflat in fruntea clasamentului, ca cel mai lung pod din lume, pana in 1981, cand a fost dat in functiune Podul Humber, din Marea Britanie.

• Podul Golden Gate (Golden Gate Bridge), din California, Statele Unite ale Americii, traverseaza Golful San Francisco, peste apele involburate de intalnirea cu Oceanul Pacific, legand orasul cu acelasi nume de localitatea Sausalito, situata pe partea opusa a golfului. Podul isi trage numele de la culoarea portocalie, vizibila de la mare distanta, si prin doua turnuri, cu o arhitectura interesanta, plasate la fiecare dintre cele doua capete. Potrivit unui clasament facut de American Society of Civil Engineers (Societatea Americana de inginerie civila), Golden Gate Bridge face parte din “cele sapte minuni ale lumii moderne”.

• Podul Bosfor, din Turcia, cu o lungime de 1510 metri, o latime de 39 de metri, cu opt benzi de circulatie, era, la momentul inaugurarii lui, al patrulea din lume, astazi situandu-se pe pozitia a saisprezecea. Face legatura intre partea europeana si cea asiatica a Turciei, despartite de Stramtoarea Bosforului (Stramtoarea Istambul). In fiecare zi, traverseaza podul peste 200 000 de autovehicule.

• Podul Fatih Sultan Mehmet (purtand numele celui care a cucerit si a pus capat Imperiului Bizantin – Mohamed al II-lea Cuceritorul) – a fost construit in 1986, in Istambul (principalul centru financiar, cultural, comercial si industrial al Turciei), dubland podul Bosfor si avand aproximativ aceleasi dimensiuni. In 2013, urmeaza sa fie data in functiune si o linie ferata (Marmaray), de 13,6 kilometri, care traverseaza Bosforul printr-un tunel, sapat la 60 de metri sub nivelul marii, cel mai adanc construit in astfel de conditii, protejat antiseismic. Costul total al acestei constructii este estimat la circa 2,5 miliarde euro.

• Podul Siduhe, din China, este cel mai inalt din lume, aflandu-se la 497 metri, deasupra vaii peste care trece, pe o distanta de 1 222 de metri.

Multe alte constructii de poduri, de mare anvergura, sunt in executie, la momentul actual, in Norvegia, SUA, Italia (intre peninsula si Sicilia, deocamdata doar in faza de proiect),  dar, mai ales, in China si Coreea de Sud.