Peste 40 de milioane de ani de evoluţie a speciilor au fost necesare pentru ca, dintr-un mamifer preistoric, numit Miacis, să se ivească pisica domestică, animalul de companie atât de îndrăgit şi ocrotit astăzi, în pofida faptului că alintatul ghemotoc de blană este adesea capricios, încăpăţânat şi nu prea tolerează deranjul. Este însă un animal frumos, graţios, inteligent, jucăuş şi ştie să îşi arate, când vrea, afecţiunea faţă de prietenul său, omul. Cum altfel ar fi putut o pisică, de exemplu, dacă nu din devotament, să parcurgă, în patru luni, 700 de kilometri, pentru a-şi regăsi stăpânii! Sau o alta, din Australia, în 2010, relatează Daily Mail, a făcut 3200 de kilometri într-un an, pentru a se întoarce acasă.

Cum au cucerit pisicile lumea?

În privinţa originii pisicii au rămas încă o serie de elemente neelucidate, nici chiar analizele ADN ale unor fosile descoperite în siturile arheologice din Orientul Apropiat, Africa şi Europa neputând indica precis care dintre cele cinci subspecii de pisică sălbatică este strămoşul pisicii domestice, cel mai probabil fiind vorba ori de Felis Silvestris Lybica, ori de pisica sălbatică africană.

Cert este însă faptul că primele pisici au fost domesticite în urmă cu aproximativ 10 000 de ani, de către primii agricultori din China, ulterior (anii 4000 – 3000 i.Hr.) pisica fiind domesticită şi în Egipt, India, Persia. A fost un fel de “acord” între om şi animal, în schimbul unui adăpost şi al hranei, pisica trebuia să vâneze şoarecii din hambare, ambele “părţi” fiind astfel mulţumite.

În Europa, mai intai în Grecia, apoi pe vechiul teritoriu al Imperiului Roman, în nordul Germaniei de astăzi (într-un port viking, unde s-au găsit fosile), pisica domestică a ajuns însoţindu-şi stăpânii, negustori care călătoreau pe lungi distanţe, pentru a-şi vinde mărfurile, inclusiv cerealele. Aşadar, în lungul periplu al omului pentru a cuceri lumea, pe drumurile comerciale, pe căi de navigaţie, de război etc., pisica l-a însoţit adeseori.

Semnificaţii simbolice asociate pisicii

De-a lungul timpului, în diverse culturi, în funcţie de religie, tradiţii, credinţe, superstiţii, pisica a fost asociată unei simbolistici eterogene, fiind văzută ca fiinţă benefică sau malefică, venerată sau blamată, fapt explicabil prin comportamentul ei contradictoriu. La modul foarte general, pisicii i se atribuie caracteristici comportamentale precum: răbdarea, în sensul pândei până la momentul oportun pentru a acţiona, spiritul de aventură, curajul, orgoliul “relaxat”, curiozitatea etc.

Unul dintre simbolurile consacrate ale culturii antice, legat de valoarea totemică a pisicii, tine de Egipt, unde Bastet, zeiţa frumuseţii şi a fertilităţii era reprezentată de “Pisica divină”, semn al luminii, al curajului şi vivacităţii. În China şi în India este considerată animal protector şi binefăcător, în schimb, în religia budistă, este blamată, pentru că, spun unele mituri, la moartea lui Budha, doar şarpele şi pisica nu au suferit, ceea ce ar putea însemna, interpretează totusi unii specialişti în mitologie, şi un semn de înţelepciune.

Pentru indienii din America de Nord, pisica era animal sfânt, pentru că însemna agilitate, isteţime, curaj, ştiind întotdeauna să-şi atingă scopurile. În mitologia românească, diversele legende prezintă pisica dintr-o dublă perspectivă: unele povestesc despre faptul că pisica s-a născut din mănuşa pe care Noe sau Dumnezeu ar fi aruncat-o după şoarecele – “duh drăcesc” – de pe corabia de pe vremea potopului, ajutând astfel la salvarea vieţuitoarelor, apărând Arca lui Noe de rozători, alte mituri subliniază latura demonică a pisicii, având în vedere comportamentul faţă de şoareci, din care, mâncându-i, împrumuta ceva din dimensiunea întunecată a acestora.

Recorduri pisiceşti

Micii tigrisori de salon au şi ei recordurile lor, care ţin de înfăţişare, de longevitate, de un al şaselea simţ etc. Iata cateva recorduri ale pisicilor:

  • Un motan în vârstă de 14 ani, pe nume Merlin, deţine oficial, din aprilie 2015, recordul de a toarce cel mai tare dintre toate pisicile din lume, cu 67 de decibeli înregistraţi. Stăpânii lui mărturisesc că e de ajuns ca Merlin să vadă pe cineva sau să fie mângâiat, ca să înceapă să toarcă. Toarce când se joacă, toarce şi când mănâncă, face o gălăgie de nedescris, dar, spun acestia, nu s-ar despărţi de el sub nicio formă
  • Cea mai mică pisică din lume este o pisică persană, având şapte centimetri înălţime şi 19 centimetri de la vârful nasului până la vârful cozii, iar cea mai mare pisică din lume măsoară 121,92 de centimetri.

  • Cele mai lungi mustăţi pisiceşti sunt ale lui Missi, din rasa Maine Coon, o pisică pisici, pisica domestica, Internet, recorduri ale pisicilor, lolcats, video pisici, pisici pe Facebook, Instagram, Flickr, cea mai mica pisica, cea mai scumpa pisica, Daily Mail, din Finlanda, mustăţile ei având 19 centimetri lungime.
  • Cea mai longevivă pisică din lume are 26 de ani, este din Statele Unite ale Americii, iar stăpâna sa mărturiseşte că secretul pentru o viaţă atât de lungă este că “i s-a permis să fie pisică, să facă ce vrea, să vâneze şi să primească multă iubire”.

  • Cea mai scumpă rasă de pisici este Ashera, o rasă creată din încrucişarea dintre o pisică sălbatică africană, pe cale de dispariţie (Serval) şi o pisică domestică, rasa obţinută ajungând la peste un metru lungime. Un exemplar s-a vândut cu 24 000 de euro.
  • Cea mai lungă “excursie” făcută de o pisică este cea lui Skippy, un motan aparţinând unei familii din Anglia, care s-a pierdut într-una dintre plimbările sale şi a fost găsit după doi ani şi jumătate, când un veterinar l-a adus stăpânilor, graţie unui microcip identificand adresa acestora; revenirea în familie a fost marcată de gesturi de tandreţe şi tors.

Cum au cucerit pisicile Internetul?

Potrivit site-ului ReelSEO, specializat în videouri pe Internet, la ora actuală, există numai pe Youtube, peste două milioane de “lolcats”, cu pisici în situaţii amuzante, vizualizate de şi mai multe milioane de ori, de peste 25 de milioane de internauţi, distribuite pe diverse reţele de socializare, pisici pe Facebook, Instagram, Flickr, ca să nu mai vorbim de fotografii, imagini, comentarii despre isteţele feline, care au, se pare, mai mult aplomb, pentru a deveni “vedete” admirate şi iubite, decât mai discretul lor prieten, câinele.

Fenomenul “lolcats” a prins teren începând cu anul 2000, când un grup de bloggeri din domeniul politicii au avut iniţiativa de a posta câte o poză, fiecare cu pisica lui, în fiecare vineri, acesta fiind singurul mod de a se reconcilia, mărturisesc ei, după o săptămână de controverse ideologice si de scandaluri politice. Iniţiativa a atras atenţia şi, treptat, tot mai mulţi internauţi au devenit interesaţi şi amuzaţi de micile feline, postând videouri şi fotografii cu acestea.

S-au făcut analize, sondaje, studii, statistici, pentru a se găsi răspunsuri în legătură cu ce ar putea genera un astfel de succes fenomenal. Unii au spus că popularitatea de care se bucură pisicile pe Internet, ca şi în viaţa reală, ţine de faptul că există mulţi iubitori ai acestor animale, alţii susţin că “de vină” e natura jucăuşă, naivă a acestor ghemotoace de blană, inclusiv momentele lor de “nebunie”, în sensul bun al cuvântului.

Mai mult, spre deosebire de câini, care, atunci când sunt filmaţi sau fotografiaţi, privesc la cameră sau la stăpânii lor, curioşi în legătură cu ceea ce se întâmplă, pisicile dau impresia că nu le pasă, fac ce vor, indiferente, spontaneitate atractivă pentru un public obişnuit cu controlul permanent al imaginii, al gestului. Psihologii au explicaţiile lor şi afirmă categoric că succesul se justifică prin efectul pozitiv asupra moralului, prin starea de bine pe care oamenii o simt în preajma frumoaselor animăluţe de casă sau privind pe Internet videouri amuzante.

Nu am făcut sondaje, nici statistici, dar cred că nu e nevoie de o explicaţie riguros susţinută de date, pentru a înţelege succesul pisicilor pe Internet. Poate calinele “blănite” sunt mai “ aiurite”, poate deţin un “ repertoriu” expresiv mai convingător decât al altor animale, poate pentru că nu pot fi dresate şi atunci ceea ce fac de bună voie este mai amuzant. Sunt ca nişte prieteni incontrolabili, care surprind mereu cu alte şi alte manifestări. Şi ne dau o stare de bine, de bucurie simplă şi autentică, atunci când ne privesc cu ochişorii migdalaţi. Până la urmă, să nu uităm că pisicile fac parte din viaţa oamenilor de milenii, iar felul lor de a răspunde la afecţiunea noastră este de neînlocuit.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ