Sunt frecvente situațiile în care cele două cuvinte – „fortuit” și „fortat” – sunt utilizate ca sinonime, ceea ce reprezintă, desigur, o greșeală, generată de asemănarea lor fonetică și, probabil, și de dorința unor vorbitori de a epata prin folosirea unui termen mai pretentios, dar fără a-i cunoaște sensul.
Descoperă în acest ghid rapid diferențele esențiale dintre fortuit și forțat și cum aceste erori frecvente pot influența sensul exprimării tale. Învață să le folosești corect în contextul potrivit și îmbunătățește-ți abilitățile de comunicare în limba română.
Conform DEX (Dictionarul explicativ al limbii române), „fortuit” înseamnă neașteptat, accidental, neprevăzut, inopinat, în timp ce sensul cuvântului „fortat” este, evident, impus cu forța, constrâns, silit, obligat etc. În limba română, „fortuit” este un imprumut din limba franceză, etimonul fiind latinescul „fortuitus”.
Așadar, enunțuri de felul – „Era nemulțumit de situație și zâmbea fortuit” / „Am fost fortuit să intru în politică” / „Am fost fortuit să fac improvizații în alcătuirea echipei” (exemplele sunt luate din mass-media) – sunt incorecte, contextele impunând cuvântul „fortat” – „Era nemulțumit de situație și zâmbea fortat” / „Am fost fortat să intru în politică” / „Am fost fortat să fac improvizații în alcătuirea echipei”. În schimb, se poate spune, de exemplu: „Multe descoperiri importante au fost făcute fortuit (întâmplător)”.
Verifică-ți cunoștințele cu exemple practice și exerciții care îți vor clarifica definitiv confuziile între fortuit și fortat. Aprofundează-ți înțelegerea acestor termeni și evită greșelile comune în viitoarele tale comunicări.
Descoperă cum este corect: „aicea sau aici, acuma sau acum”?
