Sunt frecvente situatiile in care cele doua cuvinte – fortuit si fortat – sunt utilizate ca sinonime, ceea ce reprezinta, desigur, o greseala, generata de asemanarea lor fonetica si, probabil, si de dorinta unor vorbitori de a epata prin folosirea unui termen mai pretentios, dar fara a-i cunoaste sensul.
Conform DEX (Dictionarul explicativ al limbii romane), fortuit inseamna neasteptat, accidental, neprevazut, inopinat, in timp ce sensul cuvantului fortat este, evident, impus cu forta, constrans, silit, obligat etc. In limba romana, fortuit este un imprumut din limba franceza, etimonul fiind latinescul fortuitus. Asadar, enunturi de felul – Era nemultumit de situatie si zambea fortuit/ Am fost fortuit sa intru in politica/ Am fost fortuit sa fac improvizatii in alcatuirea echipei (exemplele sunt luate din mass-media) –sunt incorecte, contextele impunand cuvantul fortat – Era nemultumit de situatie si zambea fortat/ Am fost fortat sa intru in politica/ Am fost fortat sa fac improvizatii in alcatuirea echipei. In schimb, se poate spune, de exemplu : Multe descoperiri importante au fost facute fortuit (intamplator).
