Ca și în cazul altor ortograme (alt fel/altfel, de mult/demult, de cât/de cât etc.), și în situația „o dată”/„odata” este vorba de două forme corecte, dar cu înțelesuri și valori morfologice diferite.
Se scrie în două cuvinte – o dată – când este o structură lingvistică alcătuită dintr-un numeral (o) însoțit de un substantiv (dată): „Am citit o dată cartea”, cu sensul „o singură dată”, contrariul fiind „de două ori”/„de mai multe ori”. Tot în două cuvinte se scrie și când o are valoarea de articol nehotărât, însoțind substantivul dată: „O dată memorabilă în istoria României este 1 Decembrie 1918”.
În cazul în care valoarea morfologică este de adverb, se scrie într-un cuvânt (odata) și este sinonim cu odinioară/demult/cândva/vreodată/intr-o oarecare perioadă de timp/in același timp: „A fost odată ca niciodată…”, „Odată, îți voi spune adevărul”, „Odată terminat lucrul, au plecat acasă”, „Hai, pleacă odată” etc.
Înțelegerea și aplicarea corectă
- Când să folosești „o dată”: Această expresie se referă la un moment specific în timp și este adesea utilizată în contexte care subliniază ocazia sau momentul precis. De exemplu, „Am vizitat acel loc o dată anul trecut.”
- Utilizarea „odată”: „Odată” implică simultaneitate sau se folosește în expresii care sugerează „cândva în trecut” sau „în același timp”. De exemplu, „Odată cu răsăritul, toată lumea s-a trezit.”
Pentru acoperirea completă a situațiilor de limbă referitoare la aceste cuvinte, trebuie precizat că, în DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), ediția a doua, sunt consemnate și următoarele valori morfologice și forme:
- Odată ce (locuțiune conjuncțională): „Odată ce ai plecat, nu are rost să te mai întorci”;
- Odată cu (locuțiune prepozițională): „Odată cu ploile, au venit și inundațiile”.