Curiozităţi ştiinţifice, fenomene, realităţi neexplicate până la capăt, căutări, argumentări, experimente, aspecte care nu se învaţă la şcoală, toate, fără a fi specialişti în multiple domenii, suscită interesul şi, mai ales, ne ţin spiritul viu, dinamic, alimentează setea de a şti, de a învăţa, de a înţelege, consubstanţială fiinţei umane.

Ştiinţa este un mod de a contrabalansa falsele convingeri, obscurantismul, fricile iraţionale, indiferenţa, exagerările etc. Curiozităţile, implicit cele de natură ştiinţifică, reprezintă un început de cunoaştere, care ne poate duce tot mai departe pe drumul adevărului. Instrucţia, educaţia stimulează curiozitatea, aşa cum şi reciproca este valabilă. Un om este cu atât mai curios (în sensul autentic, sănătos, al cuvântului) într-ale cunoaşterii, cu cât este mai instruit.

Curiozităţi ştiinţifice, razele cosmice

Leonardo da Vinci, Albert Einstein, Steve Jobs etc. sunt oameni din epoci diferite, dar spirite care au ceva in comun, care au schimbat lumea prin modul lor de a gândi, iar felul de a gândi la care au ajuns este legat, în mod semnificativ, de curiozitatea lor, de capacitatea de a depăşi limite, de a înţelege sensul şi logica lucrurilor.

Gaston Bachelard, un celebru epistemolog al secolului al XX-lea, un filosof al ştiinţei, al timpului, al cunoaşterii sub toate formele ei, spunea că, atunci când spiritul uman este faţă în faţă cu ştiinţa, indiferent de vârstă, acesta “nu este niciodată tânăr, pentru că are vârsta prejudecăţilor”. A fi în pas cu timpul şi cunoaşterea înseamnă, spune Bachelard, “să întinereşti spiritual”.

Trei curiozităţi ştiinţifice de dată recentă

Curiozităţi ştiinţifice, Piramida lui Keops

Iată câteva curiozităţi ştiinţifice, de dată recentă, care i-au provocat pe specialiştii din diferite domenii şi care pot deschide drumuri noi, surprinzătoare, în dinamica extraordinară a cunoaşterii:

Un vid uriaş în Piramida lui Keops – aceasta este o nouă şi foarte recentă provocare pentru oamenii de ştiinţă, din noiembrie 2017, din partea celei mai vechi dintre cele “şapte minuni ale lumii antice” – Piramida lui Keops. De data aceasta nu este vorba de o altă descoperire arheologică sau de vreun aspect legat de zona egiptologiei, ci o problemă legată de fizica particulelor.

În interiorul Piramidei lui Keops, cercetători egipteni, de la Universitatea din Cairo, francezi, de la Comisariatul pentru energie atomică, şi japonezi, de la Universitatea Nagoya, au descoperit că, în ultimii doi ani, particule încărcate electric au traversat piramida şi s-au “depozitat” în interior, într-un spaţiu de aproximativ 40 de metri lungime şi 8 metri înălţime, deasupra “marii galerii”. Cercetătorii nu s-au pronunţat asupra naturii acestui vid.

Ar putea fi vorba, spun membrii echipei de cercetători, într-un articol publicat în revista “Nature”, de o a doua “mare galerie”, dar nu se ştie de unde vine, încotro duce, e sigur doar faptul că nu este o structură accidentală. Nu mai există astfel de spaţii vide în piramidă, este “ceva” ce nu se poate încă explica.

O supoziţie se referă la faptul că razele cosmice, atunci când interacţionează cu atmosfera terestră, dau naştere unor particule – muonii – particule elementare cu sarcina electrică egală cu a electronilor, dar cu masă mult mai mare. Muonii pot traversa structurile solide, aşa cum sunt zidurile, şi, cu un detector special de muoni (muoniograf), probabil, se vor putea afla mai multe despre acest uriaş vid din piramida lui Keops.

Originea razelor cosmice gamma care au lovit Terra în secolul al VIII-lea, în anul 774 sau 775, este aproape elucidată. Este una dintre acele curiozităţi ştiinţifice pentru care s-au făcut nenumărate studii, niciunul mulţumitor până la capăt. Au fost luate în considerare diverse ipoteze, pornindu-se de la informaţiile din vechi texte medievale, în care se povesteşte despre apariţia unei cruci roşiatice pe cer, după apusul soarelui, la ora actuală un astfel de fenomen fiind pus pe seama exploziei unei supernove.

Un studiu recent, al cercetătorilor japonezi, arată că razele cosmice gamma, care au lovit Pământul în urmă cu secole, ar putea proveni din coliziunea dintre două sisteme stelare, precum găurile negre. O altă supoziţie vine din partea unei echipe de oameni de ştiinţă germani, care susţin că este vorba de “explozie de raze gamma”, cel mai luminos fenomen din Univers, după Big Bang, deoarece se emite în numai câteva secunde mai multă energie decât emite Soarele în miliarde de ani.

Dacă un astfel de fenomen s-ar produce azi, la o distanţă de 3000 de ani-lumină, cum s-a spus despre ceea ce s-a întâmplat în secolul al VIII-lea, ar provoca haos în toate sistemele electronice pe baza cărora funcţionează societatea modernă.

Citește și:  De ce sa recomanzi strainilor un revelion in Romania ?

Explozii rapide de unde radio (FRB – fast radio burst) – În anii 2000, odată cu avansul tehnologic excepţional, multe curiozităţi ştiinţifice au captat interesul cercetătorilor. Printre acestea se numără şi exploziile rapide de unde radio (FRB – fast radio burst), numite şi explozii Lorimer, provenite din surse necunoscute.

Exploziile Lorimer, numite aşa după numele celui care le-a identificat, în 2007, durează doar câteva milisecunde şi o localizare aproximativă arată că ar proveni dinspre Micul Nor al lui Magellan (SMC – Small Magellan Cloud), o constelaţie pitică.

Ulterior, alte semnale au fost înregistrate, în 2010, în 2012. În 2014, o echipă de la Observatorul astronomic Arecibo (unul dintre cele mai mari din lume), din Porto Rico, a anunţat că, de fapt, straniile fenomene – exploziile de unde radio – se petrec în cer de circa 10 mii de ori pe zi. Acestea par a proveni din alte galaxii, aflate la ani-lumină distanţă.

Coroborând opiniile cercetătorilor, nu se poate spune cu certitudine, la ora actuală, care este sursa acestor semnale radio – stele neutronice puternic magnetizate, supernove, pulsari, inteligenţa extraterestră etc. Cert este însă că cele înregistrate începând cu 2014 provin din aceeaşi sursă şi se repetă. Sursa a fost numită convenţional FRB121102 şi cel mai recent semnal a ajuns pe aparatele observatorului astronomic în august 2017, când au avut loc 21 de impulsuri, timp de o oră. Proiectul Breakthrough Listen, care se ocupă în prezent de acest fenomen, a pus la punct şi o reţea neuronală, care să recunoască FRB-urile.

Alte curiozităţi ştiinţifice

Curiozităţi ştiinţifice, fizica cuantica
  • Fizica cuantică “de proximitate” – când ne gândim la descoperirile din domeniul fizicii cuantice, primul gând este ca acestea, deocamdată, vizează doar “infinitul mic”, adică sunt aspecte asupra cărora se apleacă cercetătorii în experimentele lor de laborator. În realitate, sunt şi situaţii în care aceste descoperiri au marcat viaţa noastră cotidiană. De exemplu, înţelegerea naturii ondulatorii a materiei a permis crearea de materiale care convertesc lumina în semnal electric. Aşa au fost concepute camerele CCD (Charge-Coupled Device) utilizate în scanere, aparate foto digitale, telescoape etc. De descoperirile fizicii cuantice se leagă şi apariţia şi evoluţia spectaculoasă, în ultimii douăzeci de ani, a telefoanelor mobile şi a altor aparate care funcţionează pe principii similare.
  • Imprimarea 3D este o cucerire excepţională a ştiinţei contemporane, una dintre acele curiozităţi ştiinţifice cu impact major asupra vieţii cotidiene. Prin imprimarea 3D, în timp foarte scurt, se produc prototipuri utile în diverse ramuri industriale, cu economie de materiale şi de forţă de muncă.
  • În jurul celei mai apropiate stele de Terra, în Zona locuibilă circumstelară (ZLC), la o distanţă de 12 ani-lumină, orbitează o planetă similară Pământului, ceea ce a suscitat un interes extraordinar din partea cercetătorilor. Şi dacă ne gândim că, pe de altă parte, cercetătorii japonezi lucrează deja la un “lift” pentru călătoria în cosmos, probabil că visul omului de a străbate spaţiile interstelare este tot mai aproape de a se împlini.
Curiozităţi ştiinţifice, apa fierbinte ingheata mai repede decat cea rece
  • Apa fiartă îngheaţă mult mai repede decât cea rece, graţie efectului Mpemba (sau Paradoxul Mpemba), care, până în prezent, nu beneficiază de o explicaţie clară şi completă, dar despre care se ştie că, în anumite condiţii, este responsabil cu viteza particulelor şi poziţionarea lor pentru îngheţ; de asemenea, nu se ştie dacă efectul Mpemba este specific apei sau dacă este universal.
  • Oumuamua (în hawaiană, “mesagerul”) este una dintre cele mai interesante descoperiri ale anului 2017, din categoria curiozităţi ştiinţifice – un asteroid de 400 de metri lungime, cu o formă ciudată, alungită, cu o luminozitate care se intensifică la fiecare 7,3 ore, aflat la 200 de milioane de kilometri de Terra. Specialiştii consideră că această descoperire va deschide drumuri noi în studierea şi explorarea cosmosului.
  • Big Data este conceptul emblematic al epocii contemporane, care ajută imens la progresul ştiinţei, tehnologiei, al societăţii în general, pentru că reprezintă stocarea, analiza şi valorificarea unui volum imens de date, graţie computerelor ultraperformante. Stocajul informaţiei a început în urmă cu peste 5000 de ani, odată cu inventarea scrisului, dar digitalizarea este cea care permite un progres rapid în orice domeniu. Inclusiv în educaţie, software-le vor face posibilă învăţarea personalizată, cu programe şi exerciţii în timp real, corespunzătoare nivelului şi ritmului fiecărui elev sau student. Educaţia pentru toţi, la preţuri accesibile, nu va mai fi o utopie, spun cei care pun la punct şi gestionează complexul sistem Big Data.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.