Cuvântul anului 2018 a fost stabilit, ca în fiecare an, de altfel, de către Oxford Dictionaries (compania care publică cele mai cunoscute dicţionare din lume), în urma unor statistici din care rezultă ce termen sau expresie despre care se consideră că reflectă “etosul, starea de spirit sau preocupările” anului, a suscitat cel mai mare interes în mass-media, având, în acelaşi timp, potenţial din punct de vedere cultural, în sensul de reflectare a unei idei, situaţii, atitudini, opinii recurente în preocupările oamenilor de pretutindeni.

Fiind folosit cu insistenţă, cuvântul anului, în acest caz cu referire la 2018, transmite indirect aspecte legate de realităţi sau tendinţe manifestate în cadrul societăţii contemporane, spune ceva despre subiectele intens dezbătute şi despre percepţia unor evenimente cu impact asupra unui număr mare de oameni.

Cuvântul anului 2018, conform Oxford Dictionaries

Cuvântul anului 2018, potrivit statisticilor întocmite de Oxford Dictionaries

Cuvântul anului 2018, potrivit Oxford Dictionaries, este adjectivul “toxic”, utilizat cu mare frecvenţă, în întreaga lume, pentru a califica cele mai discutate subiecte ale anului trecut. Până la finele lui 2018, statisticile arată că utilizarea cuvântului “toxic”, atât cu sensul propriu, cât şi cu sensul figurat, a crescut, faţă de începutul anului, cu 45%.

Pintre subiectele cărora li s-au asociat constant cuvântul anului 2018 – “toxic”se numără votul Brexit, care a generat un acut sentiment de instabilitate politică, mişcarea #MeToo, care atrage atenţia asupra hărţuirii sexuale şi a “masculinităţii toxice”, relaţiile interumane, în general, preocupările şi aspectele legate de poluare, mediu, deşeuri, aer, hrană, perturbatori endocrini, produse chimice, fake news, otrăvirea agentului Skripal, discursurile politice pe diverse teme etc.

Dacă avem în vedere că, în 2017, cuvântul anului a fost “youthquake”, însemnând “schimbare culturală importantă, socială sau politică, produsă de acţiunile sau influenţa tinerilor“, această perspectivă lingvistică asupra realităţii în care trăim indică şi faptul că ceva s-a schimbat, şi nu în bine, în manifestările, relaţiile interumane şi interesele indivizilor, ale societăţilor, grupurilor, organizaţiilor, că lumea, într-un singur an, şi-a arătat alt chip, în sensul accentuării disensiunilor, că prea multe faţete ale realităţii au devenit “toxice”, otrăvitoare, inclusiv atitudinile, comportamentele, acţiunile, cel puţin ale celor care sunt vizibili în mass-media.

Alte cuvinte din “Lista scurtă” (top cuvinte frecvent utilizate în 2018) întocmită de Oxford Dictionaires

Cuvântul anului 2018, potrivit statisticilor întocmite de Oxford Dictionaries, Toxic

Lista scurtă a celor mai utilizate cuvinte în mass-media, în 2018, întocmită de Oxford Dictionaires, mai cuprinde, în strânsă concurenţă cu “toxic”, termeni despre care se poate uşor constata că au, de asemenea, conotaţii negative:

“Gaslighting” – este un termen care s-a aflat în topul cuvintelor frecvent utilizate, cu mari şanse de a deveni cuvântul anului 2018, cu sensul figurat de “manipulare pentru a face pe cineva să creadă că are afecţiuni mintale;

“Techlash” – atitudine critică virulentă la adresa marilor companii din domeniul tehnologiilor, a celor din Silicon Valley, în primul rând. Originea acestui termen se află în titlul unui articol publicat în 2013, în The Economist – “Technology and Backlash”” (Tehnologie şi reacţie”). După ce, mult timp, realizările marilor companii din domeniul IT au fost întâmpinate cu entuziasm, în 2018, odată cu “scandalul” Cambridge Analytica, legat de confidenţialitatea datelor şi de alte aspecte implicate de conceptul Big Data, inclusiv fenomenul Facebook, “Techlash” a câştigat teren în 2018. În pofida prezenţei lui Mark Zuckerberg (CEO Facebook) în Senatul SUA şi a legilor europene pentru protecţia datelor, reticenţa publicului faţă de aceste evenimente s-a accentuat, ceea ce explică şi frecvenţa cuvântului “Techlash” în mass-media, anul trecut.

“Incel” – un termen colocvial, însemnând celibat involuntar şi denumire a unei comunităţi (subculturi) online, a bărbaţilor solidari printr-o caracteristică, aceea a incapacităţii de a convinge femeile să răspundă la avansurile lor şi care sunt foarte virulenţi la adresa oamenilor “normali”, manifestând un misoginism agresiv. Termenul a fost creat cu peste 20 de ani în urmă, în varianta “invcel”, de către o femeie (pe nume Alana), care a lansat un site pentru femeile şi bărbaţii singuri, care încercau să-şi găsească parteneri/partenere – Proiectul Celibacy. Evident, cea care a inventat termenul nu s-a gândit ce curs va lua “proiectul” ei şi cât de înverşunaţi şi radicali vor deveni adepţii “incel”, considerându-se “condamnaţi” la celibat. În 2017, mai multe site-uri “Incel”au fost interzise.

Cuvântul anului 2018, potrivit diverselor statistici

“Big Dick Energy” (BDE) – o atitudine de încredere, de apreciere, subevaluată şi ocazională, un termen inventat de un utilizator Twitter (pentru un bucătar celebru) şi care a devenit, în scurt timp, viral; sensul expresiei este, însă, controversat, unii îl folosesc pentru a exprima admiraţia pentru persoane, de ambele sexe, care arată foarte bine, alţii îl consideră ca exprimând, într-un fel, “opusul masculinităţii toxice”(The Guardian);

“Cakeism”– este tot un termen familiar, care se referă la un fel de oportunism politic şi care a câştigat teren odată cu discuţiile aprinse din presă, generate de Brexit. Cuvântul a fost lansat în mass-media de Bonnie Greer, angajată la The New European, care a publicat, în septembrie 2017, un articol intitulat “Iluziile cakeismului”. Despre “cakeisti” s-a spus că sunt cei care ar fi vrut, după Brexit, să se bucure de ambele “prăjituri”, deşi imposibil de consumat împreună – şi păstrarea avantajelor aduse de UE şi ieşirea din Uniunea Europeană. De la acest sens, “cakeismul”s-a extins şi la alte domenii. Păstrând conotaţiile, dar schimbând contextul, “cakeism” este un termen care se aplică, de exemplu, şi celor care par a fi preocupaţi de problemele ecologice, dar nu ezită, în acelaşi timp, să investească în industrii poluante.

Citește și:  Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază şi sunt promovaţi?

“Gammon”– utilizat, cu sens propriu, pentru a denumi un preparat culinar – gratar tradiţional englezesc, cu şuncă, ananas şi ou prăjit, “gammon”, cu sens figurat, a concurat şi el la “cuvântul anului 2018”, cu referire la “circul” politic din Marea Britanie, cu ocazia alegerilor din 2017, făcut de către o parte a publicului BBC – bărbaţi mai în vârstă, ale căror figuri au fost asociate cu “gammon”-ul culinar.

“Overtourism”– este un termen care se află în top “cuvântul anului 2018”. După ce, vreme de mulţi ani, boomingul din turism, cu locaţii “must-see”, cu facilităţi de tot felul acordate de companiile aeriene, de companiile de turism, s-a bucurat de popularitate şi de aprecierea publicului, în 2018 s-a produs un recul, din cauza deteriorării mediului, a vieţii populaţiei autohtone, a unor situri istorice, a supraaglomerării din unele regiuni. “Overturism”-ul este mişcarea care, începând încă din 2017, dar şi mai vizibilă în 2018, solicita măsuri împotriva “pandemiei” de turism. Deja s-au înăsprit, de pildă, regulile de închiriere din Madrid şi Veneţia, celebra Bay Maya din Thailanda a fost închisă temporar, din cauza pagubelor provocate ecosistemului local de excesul de turişti etc.

Cuvântul anului 2018, după Cambridge Dictionary

Cuvântul anului 2018

În statisticile Dicţionarului Cambridge, cuvântul anului 2018 este “nomofobia”, un termen inventat în 2008, o prescurtare a structurii “no mobile phone”şi care înseamnă “Frică de a nu avea acces la reţelele de telefonie mobilă” (DEX). Nomofobia este, se pare, un efect de luat în seamă al societăţii actuale, supertehnologizată, şi care creează iluzia că, în pofida izolării, suntem totuşi mereu interconectaţi. De aici şi panica pe care o poate crea imposibilitatea, temporară, de a folosi telefonul mobil.

Următoarele cuvinte, în topul Cambridge, sunt “ecocid” (distrugerea unui ecosistem) şi “gender gap” (diferenţa de gen), vizând discrepanţele/discriminările/tratamentul diferit al bărbaţilor şi femeilor în societate.

Cuvântul anului 2018 în Franţa

Dacă, începând cu 2003, Oxford Dictonaries stabileşte, după criteriile menţionate la începutul articolului, “cuvântul anului”, francezii, care, la rândul lor, se bucură de prestigiul unei limbi de circulaţie internaţională, aleg şi ei un astfel de cuvânt.

Lexicografii care se ocupă de publicarea celebrelor Dicţionare Robert, care au apelat şi la sprijinul internauţilor, pentru a evidenţia termenii care au marcat ştirile din ultimele 12 luni, au stabilit cuvântul anului 2018. Din lista finală, au făcut parte cuvinte precum: climat, comunitate, deconectare, diversitate, incluziune, infox (echivalentul francez al englezescului Fake news – ştiri false), memorie, populism, teritorii.

După ce, în 2016, vorbitorii de limba franceză au ales drept cuvântul anului expresia “vivre ensemble” (a trăi împreună), în 2017, “perlimpinpin” (un cuvânt cu o mulţime de conotaţii, pornind de la sensul de bază de “praf/medicament fără niciun efect, un lucru fără valoare, cuvântul anului 2018, pentru vorbitorii de limba franceză, este “bunăvoinţă” – definit în dicţionar ca “sentiment prin care se vrea binele pentru cineva”, indulgenţă, solicitudine.

Marie-Hélène Drivaud, director editorial la Dicţionarele Robert, declara, într-un interviu pentru Le Figaro, că, probabil, popularitatea cuvântului “bunăvoinţă”, în 2018, a fost un fel de reacţie la limbajul agresiv, frust, vulgar, de pe reţelele de socializare.

Tot în Franţa, se mai constituie anual un juriu, format din jurnalişti, scriitori, specialişti în limba franceză, sociologi, care au consultat aproape 100 de mii de internauţi, cu acelaşi scop, de a identifica cel mai utilizat cuvânt din anul respectiv. Pentru aceştia, lista restrânsă a fost formată din cuvinte/expresii precum: furie, hărţuire, încălzire globală, bitcoin etc. Dar termenul care s-a detaşat şi a fost declarat cuvântul anului 2018 a fost “femeie”, urmat îndeaproape de cuvintele “vegan” şi “metisaj”.

Cuvântul anului 2018 în România

Cuvântul anului 2018 in Romania

Limba română nu este o limbă de circulaţie universală şi nici nu există vreo tradiţie în a se declara un “cuvânt al anului”. Totuşi, Dexonline a făcut un top al celor mai căutate cuvinte din 2018, despre care putem să credem că reflectă, într-o oarecare măsură, preocupările şi curiozităţile românilor si pot fi un indiciu despre subiectele cele mai fierbinţi din mass-media autohtonă.

Surprinzător sau nu, cel mai căutat cuvânt pe Dexonline, în 2018, considerat a fi, deci, “cuvântul anului 2018”, în România, cu 155 000 de căutări, este unul pe care nu este cazul să-l mai consemnăm aici, deoarece toată lumea îl va recunoaşte dacă vom spune că este cel care a apărut pe numărul de înmatriculare al unei maşini venite din Suedia, care a fost scandat cu insistenţă în timpul mitingurilor din anul trecut şi care a fost utilizat vehement pe reţelele de socializare.

În top cinci cele mai căutate cuvinte pe Dexonline mai figurează, paradoxal pentru atmosfera noastră balcanică, “empatie”, dar şi “panglică”, pentru care “vinovat” pare a fi un fost ministru al Educaţiei, “introvertit”, “pragmatic” etc.

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.