Cuvântul anului 2020 a fost stabilit, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, în urma unor statistici făcute de către diverse “autorităţi” lingvistice (instituţii culturale, edituri, companii care publică cele mai cunoscute dicţionare din lume). Cuvântul anului trebuie să reflecte preocupările anului, starea de spirit, idei, atitudini, situaţii care să fi suscitat interesul mass-media şi care să fie recurente în interesul oamenilor.
Cuvântul anului sau expresia emblematică pentru o anume realitate poate să figureze sau nu în dicţionare, dar să se bucure de popularitate, eventual să fie un termen internaţional care s-a impus în anul respectiv.
Cuvântul anului 2020, conform Dicţionarului Oxford
Reprezentanţii Oxford English Dictionary (OED) – Dicționarul Oxford al limbii engleze – publicat de Universitatea Oxford (dicționar care înregistrează peste 600 000 de cuvinte), având în vedere situaţia cu totul ieşită din comun a acestui an, au ajuns la concluzia că ar fi imposibil ca 2020 să fie concentrat într-un singur cuvânt.
Pentru anii anteriori, Oxford Dictionaries a ales, de exemplu, expresia “urgenţă climatică” (climate emergency) drept cuvânt al anului pentru 2019, adjectivul “toxic”, pentru 2018, asociat celor mai discutate subiecte (Brexit, Mişcarea Me Too, relaţii interumane, fake news etc.), “youthquake”, în 2017, cu sensul de “schimbare culturală importantă, socială sau politică, produsă de acţiunile sau influenţa tinerilor”, termen neînregistrat încă în dicţionare, “post-truth” (post-adevar), pentru 2016.
Neputându-se opri la un singur cuvânt pentru anul acesta, pentru că ar fi fost prea puţin in comparaţie cu ce a insemnat pandemia de coronavirus, Oxford English Dictionary (OED) a ales, pentru “Cuvântul anului 2020”, o listă care cuprinde următorii termeni: “Covid-19”, “WFH” (abreviere pentru “working from home” – “munca de acasă”/ “telemuncă”), “lockdown” (“carantină”), “essetial/kay worker”( “lucrător esenţial” – lucrător al cărui loc de muncă este considerat ca fiind esenţial pentru funcţionarea unei întreprinderi/ companii) şi “concediu”, pentru a cuprinde aspectele esenţiale generate de criza sanitară.
Pe lista care cuprinde cuvinte relevante pentru anul 2020, figurează şi expresia “Black Lives Matter” (“Viețile Negrilor Contează”), care denumeşte mişcarea creată în SUA, încă din 2013, împotriva rasismului şi a violenţei, şi care a fost cauza multor proteste în 2020, în special după moartea lui George Floyd, un bărbat afro-american.
Cuvântul anului 2020, ales de The Collins English Dictionary
The Collins English Dictionary, conceput mai întâi în varianta on-line, ulterior şi tipărit, a ales pentru cuvântul anului 2020 – “lockdown” (“carantină”/ “izolare”), măsură de restricţie luată de guvernele din întreaga lume, în încercarea de a limita răspândirea noului coronavirus.
Cei care revizuiesc anual cuvintele înregistrate în “The Collins English Dictionary”, în urma sondajelor, au înregistrat mai mult de 250 000 de utilizări ale cuvântului “lockdown”, în 2020, făţă de doar 4 000 de utilizări în anul anterior. “Limba este o reflectare a lumii în care trăim, iar anul 2020 a fost dominat de pandemia de COVID-19 şi de “lockdown”, experienţă împărtăşită de miliarde de oameni, care au fost nevoiţi să-şi restricţioneze viaţa de zi cu zi, pentru a se apăra de virus” – sublinia unul dintre consultanţii în domeniul conţinutului lingvistic al dicţionarului.
Pe lista cuvintelor reprezentative pentru 2020, întocmită de Collins English Dictionary, mai figurează, previzibil, “coronavirus”, dar şi “social distancing” (distanţare socială), “self isolate” (autoizolare), “key worker” (lucrător esenţial), “furlough” (şomaj tehnic/ disponibilizare) şi BLM (Black Lives Matter).
Cuvântul anului pe reţelele sociale
Pentru că reţelele sociale sunt furnizoare obişnuite de cuvinte noi şi populare, cei de la Collins English Dictionary au inclus pe lista cuvintelor cu cea mai mare popularitate în 2020 şi termenii “TikToker” (utilizator al reţelei sociale “Tik Tok”) şi “mukbang” sau ASMR, fenomen originar din Coreea de Sud, care se referă la transmisii video, pe Internet, cu tineri care consumă diverse produse alimentare, în timp ce interacţionează cu fanii lor de pe reţelele sociale.
În cultura coreeană, masa este un veritabil eveniment cultural şi social, iar fenomenul “mukbang” a fost preluat rapid de persoane din întreaga lume, astfel încât acum există nenumăraţi posesori de canale YouTube, cu milioane de vizualizări, care obţin şi câştiguri importante, nu numai popularitate, din faptul că mănâncă în faţa camerei video, în transmisie directă. Din cine ştie ce motiv, cu cât sunetele specifice mâncatului (sorbit, mestecat etc.) sunt mai accentuate, cu atât mai mare este succesul.
O dispută lingvistică a Academiei Franceze
Editorii cunoscutului dicţionar francez “Le Petit Robert” au constatat şi ei că cele mai utilizate cuvinte în 2020 au fost “COVID-19”, “carantină”, “telemuncă”, “distanţare socială”. La acestea s-ar mai adăuga “colapsologie”, cu sensul de “stiinţă care studiază prăbuşirea civilizaţiilor”. Când a fost lansat acest concept, în 2005, de către Pablo Servigne şi Raphaël Stevens, autorii cărţii “Cum se poate prăbuşi totul” nu se gândiseră la pandemia de coronavirus, ci la prăbuşirea civilizaţiei industriale.
Cât despre Academia Franceză, principala dispută lingvistică a acestui sfârşit de an, când se pregătesc ediţiile 2021 ale dicţionarelor, vizează genul substantivului “COVID” – feminin sau masculin? Academia Franceză recomandă folosirea femininului “La COVID”, deşi, în limbajul curent al francezilor, se foloseşte masculinul “Le COVID”.
Argumentul principal al academicienilor este că atunci când este vorba de abrevieri (COVID fiind o abreviere din limba engleză, însemnând “boală provocată de coronavirus”), genul este dat de cuvântul principal, în acest caz “boală” (maladie), deci feminin. Rămâne de văzut dacă uzul limbii va fi mai puternic sau dacă vor triumfa regulile Academiei.
Care credeţi că este cuvântul anului 2020 în limba română?
Interesul lingviştilor din alte ţări pentru a stabili cuvântul anului nu este un joc sau un simplu exerciţiu de verificare a popularităţii unor termeni, ci exprimă interesul autentic pentru starea de spirit a unei colectivităţi, a unui popor, pentru a analiza ce se schimbă în modul de a gândi al oamenilor, care sunt principalele curente de opinie, ce tendinţe există în societate la un moment dat.
Niciun for ştiinţific autohton nu s-a arătat interesat să facă astfel de sondaje pentru limba română şi, implicit, pentru a afla, cu adevărat, care sunt preocupările românilor la un moment dat. O asemenea situaţie se poate explica fie prin indiferenţa faţă de limba română, deşi limba maternă este definitorie pentru profilul spiritual al unui popor, fie pentru că se consideră că alte lucruri sunt mai importante.
În schimb, în 2019, cititorii acestui site au fost extrem de receptivi la provocarea de a propune un cuvânt românesc, reprezentativ pentru “starea” noastră, pe care cum altfel să o exprimăm mai bine decât în cuvânt.
În cele peste 100 de răspunsuri/ propuneri pentru “Cuvântul anului 2019”, la noi, au revenit frecvent termeni precum: sărăcie, haos, corupţie, derivă, minciună, dezinformare, justiţie, iubire, corectitudine, ură, prostie, toleranţă, bocet, speranţă, dezamăgire, dreptate, implicare, empatie, înţelepciune, schimbare, raţiune, respect, jaf, trădare, servilism etc.
Dacă am încerca să evaluăm, cu luciditate, situaţia acestui an, în România, şi să o concentrăm într-un cuvânt sau intr-o expresie, care credeţi că este cuvântul anului 2020 în limba română, cuvântul care “exprimă adevărul”, cum scria Eminescu, la vremea sa, termenul/ expresia care să concentreze cel mai bine realitatea autohtonă de la acest moment?
