Delta Aquaridele este numele unei ploi de meteori – un fenomen astronomic anual, cunoscut pentru frumusețea sa și pentru faptul că se desfășoară în timpul verii în emisfera nordică. Este una dintre “ploile de stele” mai puțin strălucitoare comparativ cu altele, dar are totuși un farmec aparte pentru pasionații de cer nocturn.
Delta Aquaridele pot fi admirate de la mijlocul lunii iulie, până la mijlocul lui august, cu o vizibilitate maximă între 28 şi 30 iulie. Rata maximă de meteori este de aproximativ 15–25 meteori pe oră, în condiții ideale (cer senin, fără poluare luminoasă), iar viteza meteorilor de circa 41 km/s (destul de rapidă).
Meteorii (ploaia de meteori), pentru care, popular, se foloseşte termenul de “ploaie de stele”, sunt resturi ale unor comete sau asteroizi/ planetoizi (corpuri cereşti mai mici decât planetele, care orbitează în jurul Soarelui), care, în momentul în care pătrund în atmosfera Pământului, se aprind şi se văd ca nişte dâre luminoase pe cer. Denumirea “meteori” vine din limba greacă – gr. “meteoros” – însemnând “în înaltul cerului”.
Originea “Delta Aquaridelor”
Ploaia de meteori Delta Aquaridele este asociată cu cometa 96P/Machholz, o cometă periodică ce orbitează în jurul Soarelui o dată la aproximativ 5 ani. Pe măsură ce cometa se deplasează, lasă în urmă un flux de particule de praf și gheață. Când Pământul intersectează acest flux, în fiecare vară, particulele intră în atmosferă și ard, generând ceea ce noi vedem ca “stele căzătoare”.
Cometa-mamă a Delta Aquaridelor – 96P/Machholz – a fost observată, pentru prima dată, în 1986, de către un astronom amator (de la care i se trage şi numele), cu ajutorul unui binoclu, de pe vârful Loma Prieta, din Munţii Santa Cruz, din nordul Californiei.
Un studiu relevă că resturi ale cometei 96P/Machholz (particule de praf), pe care noi le putem vedea pe cer, în iulie, ca ploaia de stele Delta Aquaride, ar fi părăsit nucleul cometei în urmă cu aproximativ 20 000 de ani.
Punctul radiant al Delta Aquaridelor (locul de pe bolta cerească de unde par să provină meteorii şi care este doar un efect optic) este Constelația Aquarius/ Vărsătorul (în latină, “Aquarius” – “Purtătorul de apă”) , în apropierea stelei Delta Aquarii, cea mai strălucitoare stea a constelaţiei (de unde provine și numele ploii de stele). Meteorii nu au însă nicio legătură fizică cu această stea — numele ploii de stele este doar o convenție astronomică, bazată pe direcția aparentă a radianților.
Cum și unde se pot observa Delta Aquaridele?
Chiar dacă Delta Aquaridele sunt mai spectaculoase ca luminozitate în emisfera sudică şi la Ecuator, acestea pot fi observate şi în emisfera nordică (inclusiv la noi), mai ales în zilele de 28 – 31 iulie, după miezul nopții, până înainte de răsărit, când punctul radiant se află mai sus pe cer.
Condiţiile cele mai potrivite pentru observaţie sunt în zone cu cer întunecat, departe de luminile orașului. Meteorii pot apărea oriunde pe cer — deși traiectoriile lor par a proveni din constelația Vărsătorului.
Deși nu este cea mai spectaculoasă ploaie de meteori ca număr de “stele căzătoare”, Delta Aquaridele au câteva trăsături interesante – produc meteori cu cozi lungi și persistente, care pot dura mai mult decât cele ale altor ploi de stele. Spre deosebire de alte ploi de meteori, nu are un maxim brusc, ci un vârf prelungit, ceea ce înseamnă că dârele luminoase ale meteorilor pot fi văzute și câteva zile înainte și după vârf. În plus, Delta Aquridele pot fi o oportunitate excelentă pentru cei pasionaţi astrofotografie, în zonele cu cer senin și întunecat.
