Ecce homo este o expresie latinească, însemnând “Iată omul!”. Ecce homo sunt cuvintele pe care, potrivit Evangheliei după Ioan, le-ar fi rostit Pilat din Pont, guvernator roman în Regatul Iudeea (în anii 26-36), când l-a arătat mulţimii pe Iisus purtând cununa de spini pe cap şi ţinând în mână o trestie drept schiptru, după ce fusese judecat şi osândit la moarte.

Ecce Homo, Caravaggio

Despre Pilat din Pont se spunea că era “crud şi neîndurat”, că în timpul guvernării sale, în Iudeea, domneau “insolenţa, orgoliul şi aroganţa”, aşa cum se consemnează în scrierile lui Filon din Alexandria, din secolul întâi, exeget biblic, dar şi erudit al culturii păgâne. După ce Iisus fusese purtat de la Anna la Caiafa, pentru judecată, a ajuns în faţa lui Pilat din Pont, guvernator şi judecător. Iar când Pilat din Pont l-a predat pe Iisus mulţimii, “s-a spălat pe mâini”, adică a transferat responsabilitatea asupra celor multi, arătându-i poporului evreu pe Iisus şi pe tâlharul Barabas, cerând să aleagă mulţimea cine va fi graţiat şi spunând: “Iată, vi-L aduc pe El afară, ca să stiti că nu găsesc în El nici o vină”, după care a exclamat: “Ecce homo!”. Evreii, influenţaţi de farisei, l-au salvat pe Barabas.

Din această împrejurare a rămas şi o altă expresie, menţionată anterior – A se spăla pe mâini ca Pilat din Pont – care are înţelesul “A evita/a nu-şi asuma o responsabilitate, a nu se implica într-o controversă

În limbajul actual, expresia Ecce homo! se foloseşte cu sensuri diverse, în funcţie de context. De exemplu, se poate spune Ecce Homo! când se face referire la un om care pare învins, chinuit, fără şanse, mesajul din subtext fiind, “Iată omul, aceasta este condiţia lui!”.

Se poate utiliza însă expresia Ecce homo! şi pentru a sublinia sosirea unei persoane mult aşteptate sau, pe un ton glumeţ, chiar despre cel care vrea să sublinieze propria apariţie, într-un grup de prieteni sau de cunoştinţe, ştiindu-se aşteptat. De exemplu, putem spune: “Ştim toţi că nu putem rezolva această problemă fără ajutorul lui X. Ecce homo!” sau “Am întârziat puţin, dar eram sigur că mă veţi aştepta! Ecce homo!” (cu sensul “Iată-mă!”).

Expresia Ecce homo!, având în vedere originea acesteia, a constituit sursa de inspiraţie pentru multe opere de artă, tablouri celebre. Printre acestea, picturile lui Jerome Bosh, Caravaggio, Tiţian, Albrecht Durer, Rembrand etc.

Biserica Ecce Homo, Ierusalim

La Ierusalim, Biserica Ecce homo a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe Via Dolorosa (Drumul Crucii/Calea Durerii), o stradă de aproximativ 500 de metri, pe unde se spune că a trecut Iisus Hristos, purtând crucea, spre locul în care a fost răstignit, loc de pelerinaj pentru creştini.

Şi pe faţada impresionantei biserici Sagrada Familia, din Barcelona, Spania, la care încă se lucrează, din 1882, se află o sculptură intitulată Ecce homo, aparţinând sculptorului spaniol Josep Maria Subirachs.

În literatură, Ecce homo este titlul unui cunoscut poem aparţinând scriitorului de limba franceză Henri Michaux, iar Gustave Flaubert, autorul cunoscutului roman “Doamna Bovary”, intr-o altă carte a sa – Dicţionar de idei primite de-a gata – scrie in dreptul cuvântului “om”, din dicţionarul său atipic: “Spune întotdeauna “Ecce Homo” când intră pe uşă cel pe care-l aşteptai”.

Ultima carte a lui Friedrich Nietzsche, filosof şi scriitor german, din secolul al XIX-lea, scrisă şi publicată înainte de dramatica perioadă a ultimilor ani de viaţă, când a suferit de demenţă, se numeşte Ecce homo. Este o scriere autobiografică, gândită ca o replică la adresa tuturor celor care nu i-au receptat corect opera filosofică, din care fac parte “Aşa grăit-a Zarathustra, Genealogia moralei, Dincolo de bine şi rău etc. “Ecce homo” este una dintre cele mai importante cărţi pentru o înţelegere corectă, adecvată, a gândirii filosofice a lui Nietzsche, în pofida faptului că, şi în acest caz, mediul academic i-a reproşat autorului lipsa de rigoare.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here