Stresul reprezintă reacţia organismului la orice schimbare care necesită o ajustare sau un răspuns. Organismul reacţionează la aceste modificări cu răspunsuri fizice, mentale şi emoţionale. Aceste reacţii pot apărea în faţa unor situaţii periculoase, fie ele adevărate sau doar în imaginaţia personală.

Stresul e o parte normală a vieţii. Multe evenimente ce ni se întâmplă personal sau în jurul nostru îşi pun amprenta asupra organismului. Stresul se poate manifesta din cauza mediului înconjurător şi chiar a gândurilor personale. De exemplu, stresul poate fi auto-generat, în momentul în care ne facem griji excesive despre ceva ce se poate sau nu se poate întâmpla, sau avem gânduri iraţionale, pesimiste despre viaţă.

Corpul uman este conceput în aşa măsură încât să poată experimenta starea de stres şi să reacţioneze la ea. În pofida efectelor sale negative, stresul are şi o parte pozitivă. El ne poate menţine în alertă şi ne face să fim pregătiţi pentru a evita un posibil pericol. În acele momente în care percepem un posibil pericol, acest lucru duce la apariţia stării de stres. Inima noastră începe să bată mult mai repede, ritmul respiraţiei creşte, muşchii se încordează iar tensiunea arterială creşte şi ea.

Stresul diferă în funcţie de fiecare persoană. Ceea ce cauzează anxietate unei persoane poate să nu reprezinte nici un motiv de îngrijorare pentru alta. La fel cum şi unele persoane au abilitatea de a face faţă stresului mult mai bine decât altele.

Ceea ce ne influenţează nivelul toleranţei la stres este în primul rând reţeaua de sprijin, atât la locul de muncă cât şi în familie. De asemenea, controlul propriu şi atitudinea asupra vieţii pot determina nivelul de stres pe care îl putem suporta.

Stresul are efecte negative atunci când o persoană se confruntă cu provocări constante fără ajutor sau fără momente de relaxare între aceste provocări. Ca rezultat al acestei situaţii, persoana devine suprasolicitată; tensiunea legată de stres se află în continuă creştere.

O persoană ce suferă de stres poate fi recunoscută uşor, aceasta prezentând o serie de caracteristici foarte vizibile pentru cei dispuşi să le vadă. Acea persoană devine uşor agitată, frustrată şi foarte capricioasă. De asemenea, cei stresaţi se simt foarte des depăşiţi de situaţie, simţind că pierd controlul sau că au nevoia de a prelua controlul. Pentru cei ce suferă de stres, relaxarea devine un lucru foarte dificil de realizat, ei rareori putând să-şi găsească liniştea interioară. Manifestarea comportamentului nervos, dezvoltarea unor ticuri precum rosul unghiilor şi bătaia constantă dintr-un picior sunt semne clare ale unei persoane ce suferă de o formă de stres.

Citește și:  Ceaiul de după-amiază: originea lui în viaţa englezilor

Dacă starea de stres continuă fără a se primi nici un ajutor din exterior, se poate ajunge la o stare de anxietate generalizată. Anxietatea în sine poate avea repercursiuni severe asupra organismului, ducând la apariţia simptomelor fizice. Printre acestea putem enumăra durerile de cap, stomacul deranjat, tensiunea arterială crescută, dureri în piept şi nu în ultimul rând probleme cu somnul. Cum stresul este o stare ce macină continu organismul uman, se ajunge la slăbirea sistemului imunitar şi astfel la creşterea îmbolnăvirilor. În urma cercetărilor s-a putut afla că stresul poate duce la agravarea anumitor simptome sau boli.

În încercarea de a mai diminua nivelul de stres, unele persoane apelează la consumul de tutun, alcool sau droguri. Acestea nu fac nimic altceva decât să-l facă mai nociv pentru organism. Pentru unele persoane, unul sau mai multe pahare de alcool sau privitul la televizor sau calculator cu orele poate reprezenta momentul de relaxare pe care îl aşteptau toată ziua. Din păcate, aceste obiceiuri, în loc să scutească persoana respectivă de stres şi să aducă organismul la o stare de relaxare, au tendinţa să ţină corpul într-o stare accentuată de stres şi să cauzeze şi mai multe probleme.

Pentru a ne face să înţelegem şi mai mult efectele devastatoare ale stresului asupra noastră, ar trebui să fim conştienţi de următoarele aspecte. 43% din populaţia adultă suferă de efectele adverse asupra sănătăţii din cauza stresului. Între 75% şi 90% din toate vizitele la cabinetele medicale sunt datorate bolilor şi efectelor stresului asupra sănătăţii noastre.

Din moment ce stresul este o parte a vieţii noastre, ceea ce contează este cum ne descurcăm în faţa lui. Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a preveni o supraîncărcare şi a evita consecinţele sale asupra sănătăţii este de a recunoaşte simptomele iniţiale şi a acţiona în conformitate. Se recomandă să mergem la medic. O parte a simptomelor ce par a fi cauzate de stres ascund de fapt alte boli. În cazul în care stresul este de vină, se poate recomanda vizita la un terapeut ce se poate ocupa mai bine de soluţionarea problemelor.

Chiar dacă pare foarte greu de realizat, întotdeauna putem prelua controlul asupra stresului din viaţa noastră. Acest control presupune stăpânirea emoţiilor, gândurilor şi a felului în care facem faţă problemelor. Managementul stresului implică schimbarea situaţiei stresante când se poate, schimbarea reacţiei când situaţia nu poate fi schimbată şi în primul rând găsirea momentelor pentru odihnă şi relaxare.

http://www.youtube.com/watch?v=1p6EeYwp1O4

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.