Efectul de halo sau efectul de notorietate este o formă de manipulare care, dacă este ignorată, ne poate face viaţa şi mai complicată, într-o realitate eterogenă, nu întotdeauna prietenoasă, în continuă schimbare, care ne provoacă în diverse feluri, în fiecare zi. Efectul de halo, chiar şi neconstientizat, ne influenţează alegerile, deciziile, de la cele mai nesemnificative, până la cele importante.

Cui nu i s-a întâmplat să constate, de exemplu, că a interpretat greşit (în bine sau în rău) o situaţie, o persoană? De câte ori o zi începută prost nu a sfârşit şi mai prost sau, dimpotrivă, un început bun, în orice, să ne ducă spre rezultate entuziasmante? Câţi dintre noi nu au fost dezamăgiţi de persoane percepute într-un anume fel şi care s-au dovedit a fi cu totul altceva? Sau cui nu i s-a întâmplat să cumpere un obiect pentru că mulţi cumpăraseră ceva similar şi să fie dezamăgit? Practic, aproape că nu există situaţii care să scape efectului de halo.

Ce este efectul de halo?

Cuvântul halo, în sens propriu, specializat pentru domeniul fizicii, înseamnă “fenomen optic, care constă în aparitia unor inele luminoase în jurul Soarelui sau al Lunii, datorită refractiei, reflexiei si dispersiei luminii în cristalele de gheată aflate în suspensie în atmosfera înaltă” sau “zonă luminoasă care apare pe fotografii în jurul imaginii unui punct strălucitor” (DEX).

În psihologie, halo se referă la influenţarea percepţiei şi a a evaluării unei realităţi (persoane, obiecte) în sens pozitiv sau negativ. În limbajul nespecializat, se foloseşte cuvântul halo pentru a numi partea de inefabil a unei realităţi, un fel de aureolă sau nimb.

Solomon Asch despre efectul de halo

Efectul de halo sau efectul de notorietate/efectul de contaminare, ca formă de manipulare, presupune percepţia şi interpretarea falsă, în bine sau în rău, a unor informaţii, având ca reper “prima impresie”. Într-o formulare mai simplă, “vedem ce vrem să vedem”, “auzim ce vrem să auzim”, sub influenţa primei percepţii.

Dacă întâlnim, de exemplu, pentru prima dată, o persoană şi aceasta are o înfăţişare plăcută, un zâmbet cald, este amabilă, volubilă, vom fi tentaţi să credem că aşa este în toate împrejurările, deci o vom percepe după “prima impresie”. Dacă cineva ne povesteşte ceva, sporadic, despre o persoană necunoscută, blamând-o, atribuindu-i fapte reprobabile, este posibil să percepem persoana respectivă sub această impresie, chiar dacă s-ar dovedi că, în realitate, nu este aşa.

Mecanismul acesta al manipulării prin efectul halo se regăseşte într-o mulţime de situaţii. Dacă pe o sticlă de vin de proastă calitate cineva ar pune o etichetă de marcă, mulţi dintre cei care consumă vinul respectiv vor spune că este bun.

Solomon Asch, psihologul care a demonstrat efectul de halo

Efectul de halo (numit şi efectul Asch, de la numele celui care l-a demonstrat) a fost pus în evidenţă, în manieră empirică, încă din 1920, de către psihologul american Edward Thorndike, şi demonstrat ulterior, în 1946, de către Solomon Asch, de naţionalitate poloneză, fondator al psihologiei sociale. Teoria sa, formulată succint, spune aşa: O caracteristică interpretată ca fiind pozitivă, în legătură cu o persoană, o colectivitate sau un obiect, are tendinţa de a face pozitive toate caracteristicile persoanei/colectivităţii, înainte ca acestea să fie cunoscute direct (sau negative, în funcţie de situaţie).

Exemple de efect de halo

  • In viaţa cotidiană, de exemplu, a avea o părere negativă despre cineva, fără a-l cunoaşte, doar pentru faptul că aparţine unei anumite etnii, grupări religioase, socio-profesionale etc., extrapolându-se o singură caracteristică. În maniera expresiilor deja consacrate de felul: “Toţi romanii sunt hoţi şi leneşi” sau “Toţi ruşii beau vodka” etc.
  • A considera că o persoană cu înfăţişare atrăgătoare este mai inteligentă decât alta care nu arată la fel de bine.
  • În cadrul interviurilor de angajare, când cei care evaluează candidaţii, dacă nu au pregătirea şi exerciţiul necesar pentru o astfel de situaţie, se pot lăsa influenţaţi de prima trăsătură vizibilă, pozitivă sau negativă, a unui candidat şi iau decizii sub imperiul acestei prime impresii.
  • În domeniul publicitar, aproape totul se bazează pe efectul de halo. Publicitatea utilizează constant influenta grupului, deoarece se ştie faptul că, dacă o persoană este indecisă când vrea să achiziţioneze ceva, tendinţa este de a imita majoritatea.
  • Fără a intra într-o analiză a acestui domeniu, publicitatea, care ar presupune o infinitate de exemple, am putea concentra mecanismul publicitar, cu efectul său de halo, într-o formulare de felul: “Cumpără-ţi fericirea, fă-ţi viaţă plină de farmec, împlineşte-ţi visurile, nimic nu te reprezintă mai bine decât ceea ce cumperi!”. Un studiu realizat în urmă cu câţiva ani pune în evidenţă un aspect simptomatic pentru societatea actuală, relevant pentru efectul de halo, şi anume că tot mai multe categorii sociale, care trăiesc sub standardele medii, cumpăra produse de lux, cu mult peste posibilităţile lor, privându-se adesea de nevoile elementare de hrană, securitate financiară etc.
  • In mediile şcolare, efectul de halo cel mai evident se regăseşte în situaţiile în care un profesor este perceput pozitiv sau negativ, în funcţie de criterii care nu au de-a face cu performantele profesionale – vestimentaţie, coafură/frizură, origine etc. sau când notele de la o anumită disciplină sunt influenţate (formal) de notele de la celelalte discipline.
Citește și:  A face alişveriş, a face/a avea o daraveră - sensul şi originea expresiilor

Care sunt urmările efectului de halo?

Efectul de halo, cunoscut, conştientizat, poate aduce beneficii, dacă ştim să îl asumăm într-un mod potrivit individualităţii noastre. Să ne raportăm la ceilalţi cu ceea ce are autentic, frumos şi valoros, onest, personalitatea noastră, să ne manifestăm prin fapte care să poată fi apreciate, cuvintele să ne reprezinte, într-un mod convingător, să promovăm valori adevărate şi, cu un astfel de halo, vor veni spre noi realităţi similare.

Conformismul, o consecinta a efectului de halo

Pe de altă parte, este evident că efectul de halo sau de contaminare creşte gradul de conformism, în orice împrejurare, mai ales în cazul celor cu personalitate ezitantă, nedefinită. Conformismul, aşa cum este definit în ştiinţele sociale, corespunde unui comportament care este în acord cu ceea ce se aşteaptă de la un individ sau de la un grup, într-o situaţie dată. A fi conformist înseamnă să nu îţi iei libertatea de a acţiona într-o manieră diferită de cea preconizată de ceilalţi. Solomon Asch explică faptul că oamenii, în general, sunt tentaţi să se conformeze pentru a evita conflictele şi pentru a nu fi izolaţi de către cei care formează majoritatea.

Conformismul este şi mai accentuat când efectul de halo se suprapune peste un anumit tip de personalitate. De exemplu, tot psihologul polonez Asch, în urma unor experimente, a arătat că cei mai conformişti sunt cei mai puţin inteligenţi, mai puţin creativi şi care au complexe de inferioritate şi că femeile sunt mai conformiste decât bărbaţii.

Efectul de halo si consecintele sale

A cunoaşte efectul de halo, ca tehnică de manipulare, înseamnă a dobândi capacitatea de a-l stăpâni şi de a ameliora reacţiile în fata realităţilor cu care ne confruntăm zi de zi. Conştientizând efectul de halo putem să controlăm gradul de conformism (util numai în anumite împrejurări), să evităm mimetismul, care este doar expresia unui stime de sine scăzute, să devenim mai creativi, mai originali, să ne raportăm mai inteligent la realitatea imediată, să îmbunătăţim relaţiile interpersonale şi sociale.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.