Home Cultură generală Efectul Mozart şi performanţele fizice şi intelectuale – neuromit sau adevăr?

Efectul Mozart şi performanţele fizice şi intelectuale – neuromit sau adevăr?

1
Efectul Mozart

Efectul Mozart, care vizează efectul pe care muzica marelui compozitor austriac l-ar putea avea asupra mecanismelor neuronale, care guvernează stările noastre afective, este un concept controversat. Unii specialişti îl consideră ca fiind un “neuromit”, în sensul unei idei/ convingeri larg răspândite, dar false, fără suport ştiinţific, alţii susţin (pe baza unor studii repetate) că, indiscutabil, muzica (un anumit fel de muzică) stimulează performanţele fizice şi intelectuale.

În general, chiar şi numai intuitiv, pe baza experienţelor personale, se poate constata că sunt situaţii în care diverse emoţii sunt potenţate de muzică, pe lângă faptul că muzica, în sensul de creaţie şi de manifestare artistică, are o evidentă dimensiune emoţională. Ascultăm muzică şi când suntem fericiţi şi când suntem trişti, şi când vrem să ne relaxăm, când învăţăm, călătorim, când ne ocupăm de treburile casnice sau în vacanţă etc.

Se căută însă, în continuare, răspunsuri la o mulţime de întrebări legate de acest aspect, al efectelor muzicii asupra personalităţii si comportamentului nostruDe ce oamenii dedică atât timp muzicii, deşi este o activitate care nu aduce rezultate concrete, măsurabile? Emoţiile pe care le generează muzica au legătură cu structura noastră biologică, cu sistemul neuronal sau depind de un anumit context cultural şi educaţional? Reacţionăm emoţional numai la muzica pe care o recunoaştem ca aparţinând culturii noastre, la cea care ne este familiară sau la un alt fel de muzică? Efectele unei muzici plăcute ar putea fi reminiscenţe ale amintirilor ancestrale, subconştiente?

Ce este Efectul Mozart?

Efectul Mozart
Efectul Mozart

Cel care a descris şi a lansat acest concept – Efectul Mozart – este cercetătorul francez Alfred Tomatis, specialist în ORL, într-o carte intitulată “De ce Mozart?”, publicată în 1991, în care prezintă cazuri în care ascultarea muzicii lui Wolfgang Amadeus Mozart a ajutat la antrenamentul auzului şi la ameliorarea, chiar vindecarea unor bolnavi cu probleme de auz.

Cartea lui Alfred Tomatis s-a bucurat de un deosebit succes, mai ales în lumea anglo-saxonă şi, câţiva ani mai târziu, muzicianul Dan Campbell a publicat şi el o carte – “Efectul Mozart” – în care se spune că, pe baza unor experimente, s-a observat că ascultarea muzicii lui Mozart a crescut temporar rezultatele testelor IQ şi că a îmbunătăţit nivelurile cognitive ale ascultătorilor. Se pare că milioane de oameni au fost interesaţi şi convinşi de experimentele descrise de Don Campbell, “Efectul Mozart” fiind cea mai vândută carte a anului 1997.

Cum se manifestă Efectul Mozart?

Efectul Mozart

În lumea ştiinţifică, există nenumărate voci care spun că Efectul Mozart este doar un “neuromit”, că niciun experiment nu este suficient de convingător, că performanţele cognitive pot creşte, dar pentru scurt timp. Iar explicaţia ar fi că muzica stimulează entuziasmul, care, implicit, influenţează capacităţile cognitive sau că ar fi un fel de efect placebo.

În anii 2000, un grup de cercetători chinezi, tot pe bază de experimente, a demonstrat că ascultarea muzicii lui Mozart, în special Concertul nr. 3 în Do major, stimulează capacitatea de concentrare şi duce la creşterea numărului de neuroni şi a creativităţii.

Ulterior, alte studii au arătat că Efectul Mozart este şi mai puternic în cazul copiilor, în sensul intensificării dezvoltării creierului. În plus, lecţiile de pian şi de canto, la vârstele mici, au efecte pozitive superioare celor generate, de pildă, de lecţiile de utilizare a calculatorului, atunci când este vorba de dezvoltarea şi îmbunătăţirea gândirii abstracte.

Specialişti de la Universitatea Sapienza, din Roma, Italia, cu ajutorul electroencefalogramelor, au urmărit felul în care se activează circuitele neuronale corticale, responsabile cu funcţiile cognitive şi concentrarea. La experiment au participat 30 de voluntari – zece adulţi tineri, cu media de vârstă de aproximativ 30 de ani, zece persoane mai în vârstă (70 – 80 de ani), sănătoase, şi zece persoane în vârstă cu probleme de sănătate.

Toate cele trei grupuri au ascultat, mai întâi, “Sonata pentru două piane, în Do major”, de Mozart, şi apoi “Fur Elize”, de Beethoven. Rezultatele au arătat că, după ascultarea compoziţiei lui Mozart, s-a intensificat frecvenţa undelor alfa, caracteristice stării de conştienţă relaxată, şi care influenţează pozitiv imaginația, memoria, vizualizarea, concentrarea – dar numai în cazul primelor două grupuri (tineri şi persoane în vârstă sănătoase). Nu s-au înregistrat astfel de modificări după ce au ascultat Beethoven.

De ce muzica lui Mozart are efecte mai puternice decât un alt fel de muzică?

Wolfgang Amadeus Mozart

În mod firesc, ne putem întreba de ce tocmai muzica lui Mozart şi nu a altui compozitor produce efecte asupra creierului. Specialiştii spun că activitatea cerebrală este stimulată de o anumită particularitate a muzicii genialului compozitor austriacrepetarea frecventă a liniei melodice, cu puţine elemente surpriză, care ar putea distrage atenţia celui care ascultă. Muzica lui Mozart nu copleşeşte, precum cea a lui Beethoven, dă impresia de simplitate, accesibilitate, fără a-şi pierde misterul şi inefabilul, linişteşte, induce o anume vibraţie.

Mulţi experţi în neurostiinte susţin astăzi că, în general, muzica clasică, mai ales (în afară de Mozart) muzica barocă – Haendel, Bach, Telemann, Vivaldi – ascultată chiar şi numai zece minute pe zi, dezvoltă nu numai capacitatea de învăţare şi de concentrare, ci şi “supermemoria”.

În anii 1990, când Efectul Mozart a stârnit un imens interes, guvernatorul statului Georgia, din SUA, a alocat o sumă importantă de bani, astfel încât fiecare nou născut să primească un CD cu muzică clasică (efectul benefic asupra creierului fiind mult mai mare până la vârsta de trei ani). În multe ţări asiatice (India, Japonia, China), în farmacii se găsesc CD-uri cu muzică clasică pentru terapie.

În Danemarca, un studiu făcut pe 20 de mii de elevi din diverse şcoli a arătat că 45 de minute de muzică adăugate în programa săptămânală, inclusiv cursuri de vioară şi pian, au dus la o semnificativă îmbunătăţire a memoriei şi a capacităţii de învăţare a elevilor.

Efectul Mozart în lumea plantelor şi a animalelor

Muzica si efectele sale

Efectul Mozart a fost verificat şi în lumea plantelor şi a animalelor. Plantele cresc mai repede şi mai frumos, fac flori mai bogate, dacă “ascultă” muzică. Experimentele au evidenţiat că schimburile protoplasmatice sunt mai intense înainte de ora 6 dimineaţa, dacă un diapazon este menţinut în stare de vibraţie sau dacă se pune pe fundal o melodie interpretată la vioară, timp de o jumătate de oră. În mod similar, în sere, plantele răsar şi cresc mai rapid, cu frunze mai bogate şi tulpini mai groase, cu numai 15 minute de muzică pe zi – Mozart, Bach, Liszt, Vivaldi, Ravel.

Chiar dacă despre Efectul Mozart se vorbeşte de abia din anii 1990, se ştie că, de exemplu, Charles Darwin petrecea adeseori trei ore pe zi în faţa Mimozei sale (Mimoza pudica), o plantă tropicală, cântându-i la fagot, în speranţa stimulării creşterii. De la Darwin, până astăzi, s-a mai descoperit că muzica specifică sudului Indiei, precum şi jazz-ul au un efect spectaculos, aproape magic asupra plantelor. Grâul creşte cu 60% mai repede şi mai puternic.

În Italia şi în Africa de Sud, există două crame care folosesc muzica baroc pentru a crește cantitatea, a accelera maturarea și a îmbunătăți calitatea strugurilor, lor pentru un vin mai bun. Această muzică însoțește întregul proces de creştere, recoltare şi depozitare a strugurilor.

Şi animalele sunt, se pare, melomane. Bovinele care au instalate în grajduri difuzoare la care se aude muzică clasică dau o mai mare cantitate de lapte, găinile fac mai multe ouă. În cazul pisicilor, al câinilor mai ales, muzica le poate linişti când frumoasele animale de companie rămân singure acasă. Este important, pentru ca efectele să fie cele scontate, ca muzica să nu fie la un volum prea mare şi să nu fie continuă, ci cu pauze de-a lungul zilei.

Muzica – între ştiinţă şi emoţie

Muzica si emotie

Până când ştiinţa va descoperi cu şi mai multă exactitate în ce fel muzica influenţează mecanismele creierului nostru şi ordinea/ armonia lumii în care trăim, este o evidenţă că a asculta o anumită muzică este o chestiune de alegere, de gust, de educaţie, de cultură.

În timpurile începutului, înţelepţii considerau că “Euritmia” (în limba greacă, cu sensul “ritm bun”) este expresia supremă a armoniei celeste, că fiecărei note muzicale îi corespunde o frecvenţă fundamentală, că planetele sunt distribuite în funcţie de proporţii muzicale (intervale muzicale) şi că “vocile” stelelor se unesc într-o “muzică a sferelor”, în timp ce se mişcă impresionant în ceruri.

Albert Einsten, genialul autor al teoriei relativităţii, un pasionat ascultător de muzică clasică şi care cânta cu mare plăcere la vioară, era convins că muzica este expresia “frumuseţii supreme”– frumuseţe pe care a descoperit-o în muzica lui Bach şi a lui Mozart, şi fără de care, probabil, nu ar fi ajuns să revoluţioneze modul de a gândi despre lume şi Univers.

Efectul Mozart vizează strict impactul muzicii acestui compozitor, dar orice muzică de bună calitate, de la cea clasică la cea modernă (pop, rock clasic, jazz, R&B, tango clasic, reggae etc. ), ne poate influenţa în bine, dacă rezonăm cu ritmurile, cu mesajul acesteia, dacă ştim să o ascultăm, astfel încât să nu ne expunem unui “zgomot”, ci unor tonalităţi, melodii, linii muzicale, care să ne stimuleze inteligenţa şi creativitatea, să elimine oboseala, agitaţia inutilă, stresul. Muzica este “o revelaţie mai înaltă decât orice înţelepciune sau filosofie” (Beethoven). “Viața fără muzică este o greșeală, o oboseală, un exil” (Stravinsky).

1 COMMENT

  1. Fantastic articol! Absolut fascinant! Mulțumesc foarte mult pentru că l-ați scris și publicat aici pe website-ul dumneavoastră. O mică corectură, dacă îmi permiteți: corect este „Für Elise”, referitor la compoziția lui Ludwig van Beethoven. Toate cele bune și mult succes cu website-ul!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version