Sintagma “mituri false” este utilizată cu obstinaţie, de la un timp, mai ales pe Internet, în legătură cu aproape orice subiect – pe site-uri, în postări pe reţelele de socializare, în dezbaterile pe diverse teme – politice, culturale, sociale – în tot ce inseamnă mass-media, în general. Chiar şi în conversaţia cotidiană, formula “mituri false” pare a fi în trend. Si nu limbajul stereotip este problema, în primul rând, nici intentia emiţătorului, poate, de a epata printr-un limbaj aparent “elevat”, ci asocierea celor doi termeni – substantivul mit şi adjectivul fals, intr-o sintagmă care, cel puţin în limba română, este percepută ca un pleonasm (sintagmă = structură lingvistică alcătuită din două sau mai multe cuvinte intre care există raporturi de subordonare, mai mică decât propozitia; pleonasm = eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii etc. care repetă, în mod inutil, aceeași idee).

Iată câteva exemple care ilustrează “exploatarea” consecventă a acestei structuri lingvistice – mituri false – exemple luate de pe site-uri cunoscute, pe care oricine le poate găsi la o simplă căutare pe internet: “10 mituri false despre corpul tău” (realitatea,net), “Şapte mituri false din lumea ştiinţei” (descoperă.ro), “7 mituri false despre dietă” (clicksanatate.ro), “Cele mai cunoscute mituri false despre alimentaţie” (mediafax.ro), “5 mituri false despre condusul economic” (promotor.ro, romaniatv.ro, antena3.ro), “4 mituri psihologice false” (tried.ro) etc.

Sensul cuvântului mit în limba română şi în limba engleză

Trebuie ştiut că, în limba română, cuvântul mit (din ngr. mithos, fr. mythe), conform DEX, are sensul: “Povestire fabuloasă, cu caracter sacru, care cuprinde credințele unui popor despre originea Universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari etc.; p. gener. poveste, legendă, basm; Loc. Adj. De mit = fantastic, fabulos, mitic”.

Aşadar, având în vedere explicaţia de dicţionar, dar şi imensa literatură de specialitate, consacrată mitului, acesta este (sens prezent şi în celelalte limbi), folosind un termen comun, o legendă sau, intr-o definitie mai cuprinzătoare, “Istoria faptelor fiinţelor supranaturale, o istorie “adevărată” (pentru că porneşte de la nişte realităţi primordiale) şi sacră, povestind cum a ajuns un lucru să existe sau cum au luat naştere o comportare, o instituţie, un fel de a munci; având cunoştinţă de mit, cunoaştem originea lucrurilor” (Mircea Eliade, Aspecte ale mitului).

În limba engleză, dicţionarele înregistrează, pe lângă acest sens, şi un al doilea: A widely held but false belief or idea (Oxford Dictionary), adică “o credinţă sau o idee larg răspândită, dar falsă”. Este evident că structura “mituri false”, din limba română, este un calc lingvistic după acest al doilea sens al cuvântului mit din limba engleză, calcul lingvistic însemnând “atribuirea de sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă ori formarea unor cuvinte sau expresii noi, prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine” (DEX). Probabil ca jurnaliştii români, grăbiţi, traducând şi adaptând diverse articole din presa străină, au avut un rol semnificativ în impunerea acestei sintagme în limba română actuală.

Un pleonasm tolerabil?

Nu ar fi nimic grav, până la urmă, că unui cuvânt existent – mit – i s-a adăugat un sens nou, pentru că orice limbă este un sistem dinamic, în continuă transformare, reflectând realităţile unei anumite epoci, adaptându-se. Poate că următoarele ediţii ale dicţionarelor româneşti chiar vor înregistra substantivul mit cu ambele sensuri. Problema este aceea a asocierii incorecte a termenului mit (cu sensul de “idee larg răspândită, dar falsă”), cu adjectivul “fals”, rezultând, evident, un pleonasm. E ca şi cum am spune “idee falsă pentru că este falsă”. Multe lume ar reacţiona, de exemplu, dacă ar auzi/citi structuri pleonastice similare, de felul “avansaţi înainte”, “cobori în jos”, “baba bătrână” etc.

Nici în mass-media străină nu vom întâlni sintagma “myths false”, decât în cazul în care autorii unor articole nu stăpânesc prea bine nuanţele limbii, altfel se întrebuinţează, de exemplu, structuri de felul: 10 Myths About Vegetarian Diets (Zece mituri despre dieta vegetariană) , True or false? Myths about drinking (Adevărat sau fals? Mituri despre băut), Beauty facts and myths: discover the truth! (Realitate şi mit despre frumuseţe: descoperă adevărul!) etc.

Prin urmare, păstrând o atitudine ponderată între un conservatorism excesiv, pe de o parte, şi acceptarea, pe de altă parte, cu orice preţ, a unor împrumuturi care nu sunt în spiritul limbii române, trebuie subliniat, în cazul abordat în acest articol, că nu preluarea acestui al doilea sens al cuvântului mit este de condamnat, ci folosirea unei structuri incorecte – pleonasmul “mit fals” (poate mai puţin strident decât alte pleonasme din limba română, dar, evident, o structură greşită).

O astfel de exprimare poate fi uşor evitată, de exemplu, dacă ne referim la titlurile citate la începutul articolului, prin alte formulări, precum: 7 idei false despre dietă, Lumea ştiinţei – mit şi realitate, 10 convingeri eronate despre corpul tău etc. Se evită, în felul acesta, nu numai o abatere de la normele limbii, dar şi exprimarea stereotipă, plictisitoare, iar mass-media ar trebui să se afle în fruntea celor care au grijă de sănătatea unei limbi şi de resursele ei expresive.

True or false? Myths about drinking

Loading...

6 COMENTARII

  1. Am invatat la scoala ca pleonasmele de genul enumerate de dv.(avansati inainte,cobori in jos si etc.)sunt acceptate in vorbire,tocmai datorita faptului ca ele au rolul de a sublinia si deci intari spusele celui ce vorbeste.Da, asa e, definitia mitului din dex-adica ceva care s-a intamplat demult,care s-a pierdut in negura vremurilor,astfel incat nimeni nu stie daca a fost asa sau nu…Lucrurile contemporane nu trebuiesc intitulate “mit”,pt. o exprimare corecta trebuiesc folosite alte cuvinte,precum cele enumerate in articol:”7 idei false despre dieta……………….10 convingeri false despre corpul tau etc.”

  2. Nu toate miturile sunt false. Spre exemplu, celebrul psihanalist Sigmund Freud, inventatorul științei numită psihanaliză, a descoperit existența Sinelui subconștient, una dintre instanțele aparatului nostru psihic, inspirându-se din credința și practica hindusă. Fără mitul hindus, noi nu am fi avut acum cunoștință despre existența acestei instanțe care ne influențează psihicul și, implicit, comportamentul.

  3. Ana – In privinta mitului, da, acesta este sensul consacrat al cuvantului, in limba romana. Cat despre pleonasmele la care faceti referire, categoric sunt greseli grave de exprimare. Daca cineva, la scoala, a venit vreodata cu o astfel de explicatie, ca cea pe care o pomeniti in comentariu, inca o data sa subliniem, este total eronata, trebuie evitata in orice context.

  4. Dan T. – Le puteti urmari pe site-ul destepti.ro si pe pagina de facebook a site-ului.

  5. Daniel Anton – Este corecta constatarea dv. ca, in multe cazuri, se pot face conexiuni intre miturile arhaice si diverse adevaruri ale stiintei moderne. Dar articolul atrage atentia asupra unei probleme lingvistice, asupra sensului cuvantului mit in limba romana si asupra unei formulari, un pleonasm, care nu este admis nici macar in engleza, unde exista si un al doilea sens al termenului mit.

LĂSAȚI UN MESAJ