Oricine poate constata frecventa cuvintelor din titlul articolului – mişto, naşpa, nasol, baftă – în limbajul curent. Tinerii le folosesc insistent, abuziv, dar este surprinzător că unii dintre aceşti termeni (Baftă!, mai ales) au cucerit noi « teritorii », chiar în mass-media.
Cuvintele menţionate nu aparţin, evident, limbii literare, ci argoului – un limbaj convenţional, utilizat de membrii anumitor grupuri sociale sau profesionale (elevi, studenţi, militari, vagabonzi, delincvenţi etc.), pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi sau pentru a-şi exprima, şi prin limbaj, solidaritatea de grup.
Mişto, naşpa, nasol, baftă sunt, toate, cuvinte de origine ţigăneasca, dar se bucura, se pare, de succes, de vreme ce le auzim în fiecare zi, în cele mai diverse contexte de comunicare.
Mişto (din tig. mišto) se foloseşte cu sens de superlativ – (Foarte) bun, (foarte) frumos – sau sinonim cu apetisant, arătos, bun, chipes, delicios, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reuşit, savuros, suculent, valoros etc. Apare şi în expresii precum a face mişto/a lua (pe cineva) la mişto = a-şi bate joc (de cineva), a ironiza sau a coti mişto = a da bacşiş bun, a vorbi la mişto = a lua peste picior, fără mişto = serios, de-adevăratelea,
Nasol/nasoală (din tig. nasvalo) are sensul : 1.(Om) urât sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proastă calitate; urât, uzat; caraghios (DEX). Şi în acest caz, se poate constata apariţia unui număr mare de expresii, ceea ce demonstrează frecventa utilizare: a băga nasoale = a calomnia, a vorbi fără a fi informat, a face nasoale = a sâcâi, a şicana, a face rău, a fi pe nasoale = a fi într-o situaţie dificilă.
Naşpa este un termen argotic mai nou, sinonim cu nasol, însemnând urât, antipatic, nesuferit. Naşpa cu spume este un superlativ, insemnand foarte rău.
Baftă (din tig. baht, turc. bahtcinste, vază) are înţelesul: noroc, şansă, succes. Expresia a se face de baftă are un sens negativ – a se compromite, a se face de râs.
Astfel de cuvinte argotice (neliterare) trebuie evitate, cu atât mai mult cu cât frecvenţa lor, în comunicarea cotidiană, creează stereotipii de limbaj nejustificate, deoarece exista destule alte cuvinte care exprimă mult mai nuanţat aceleaşi conţinuturi, evitându-se şi nota de vulgaritate evidentă.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.