Exit-Poll – scurtă istorie a conceptului

Exit-Poll este un concept relativ recent, care se referă la sondajul electoral efectuat la ieșirea de la vot a alegătorilor, indiferent de tema alegerilor. Exit-Poll, scris cu cratimă, cu pluralul „exit-polluri” (acceptându-se ca fiind corectă, potrivit DOOM, ortografierea și cu majuscule și cu litera mică), este un termen internaționalizat, preluat din limba engleză – „exit” – „ieșire” și „poll” – „votare”. Acest tip de sondaj permite evaluarea voturilor înainte de comunicarea oficială a rezultatelor alegerilor.

Cel care a inventat acest tip de sondaj, în cadrul alegerilor, este sociologul și jurnalistul olandez Marcel van Dam, care a și realizat primul exit-poll în 1967, cu ocazia alegerilor din Țările de Jos. În același an s-a apelat la un exit-poll în Statele Unite ale Americii, cu ocazia alegerii guvernatorului Statului Kentucky. În anii următori, s-au făcut asemenea sondaje, în SUA, și la scara națională, la alegerile pentru prezidențiale.

Trebuie știut însă că sondajele de opinie au o istorie mai îndelungată decât exit-pollurile. La începutul secolului al XX-lea, unele companii americane au apelat la diverse sondaje pentru a vedea care sunt așteptările cumpărătorilor în legătură cu anumite produse și pentru a-și crește astfel piețele de desfacere. În 1936, sociologul, statisticianul și ziaristul G.H. Gallup, al cărui nume este astăzi sinonim cu „sondajul de opinie”, a înființat „American Institute of Public Opinion”, cu ocazia alegerilor prezidențiale în SUA.

În prezent, se fac exit-polluri în toate țările în care au loc alegeri, pentru a se realiza o prognoză a rezultatelor votării, intens comentată de mass-media, pentru a se asigura transparența procesului electoral, pentru a se preveni eventuale fraude.

Pentru ca exit-pollul să fie relevant, se aleg secții de votare „de referință”, adică se are în vedere reprezentativitatea lor la alegerile anterioare. De asemenea, chestionarea electorilor se face sub protecția anonimatului. Se presupune că cei intervievați nu ar avea niciun motiv să nu fie sinceri, prin urmare, rezultatele exit-pollurilor ar trebui să se apropie, cu marja de eroare acceptată, de rezultatul final.

Există însă și vulnerabilități ale exit-pollurilor și ale sondajelor de opinie, în general, pe care sociologii le încadrează în două categorii: efectul bandwagon și efectul underdog. Primul – efectul bandwagon sau efectul de modă – vizează situația în care mass-media, până la momentul în care devin publice exit-pollurile și, ulterior, rezultatele finale, prin comentariile făcute, poate influența comportamentul electoral, în sensul că unii votanți, înainte de momentul votării, pot să-și schimbe opțiunea în funcție de atitudinea și declarațiile celorlalți.

Efectul „underdog” sau Efectul „challenger” este inversul Efectului bandwagon, manifestându-se ca „simpatie” pentru candidații dați ca perdanți și, prin urmare, poate avea loc o mobilizare în acest sens.

Alți politologi și sociologi vorbesc și de un al treilea efect – Efectul de decalaj – care se manifestă când rezultatele oficiale sunt anunțate, producându-se un fenomen de „atenuare a victoriei și de relativizare a pierderii”.

• Evoluția și critica modernă: De-a lungul timpului, metoda exit poll a evoluat, adaptându-se la noi tehnologii și schimbări sociopolitice. Deși este recunoscută pentru acuratețea sa în anumite contexte, exit poll-ul a fost, de asemenea, subiectul unor critici serioase, legate de influențarea votanților și de acuratețea rezultatelor în diferite medii culturale și politice. Este esențial să înțelegem aceste dezbateri pentru a evalua corect valoarea și limitările exit poll-urilor în cercetările electorale.
• Implicații globale și exemple notabile: Studiind exit poll-uri din diferite țări, putem observa variații semnificative în metodologie, interpretare și impact. Exemplele din alegerile recente din întreaga lume arată cum exit poll-urile pot varia în funcție de contextul politic și social, precum și de legislația electorală specifică fiecărei națiuni.
• Responsabilitatea media și etica sondajelor: În era informației, rolul mass-media în difuzarea rezultatelor exit poll-urilor devine tot mai critic. Este imperativ ca organizațiile de presă să abordeze diseminarea acestor informații cu responsabilitate și să respecte etica sondajelor, evitând publicarea de date care ar putea influența nedrept procesul electoral.

Pentru o mai bună înțelegere a termenilor și expresiilor din limba română și pentru a evita confuziile, îți recomand să citești articolul nostru cum este corect: cunoștință sau cunoștiință.