Călătoria cu trenul rămâne printre cele mai sigure, dar şi pitoreşti modalităţi de a pleca în vacanţă. Deşi tinerii sunt, de regulă, cei mai înfocaţi călători ai reţelei CFR, toţi românii ar putea apela la acest mijloc de transport pentru a descoperi în tihnă câteva locuri de poveste pe care ţara noastră pare să le ascundă de ochii celor incapabili să aprecieze farmecul simplu al naturii.
În România, mocăniţele sunt cele mai faimoase trenuri de vacanţă; mocăniţele sunt ele însele o adevărată experienţă turistică ce atrage vizitatori din toată lumea, nu doar din România. Mocăniţele sunt trenuri cu aspect arhaic şi circulă pe şine de cale ferată îngustă, tipice zonelor de munte.
Mocanita in judetul Maramures
În judeţul Maramureş se află cea mai faimoasă mocăniţă din România. Trenul parcurge un traseu de vis de-a lungul văii Vaserului, pornind din localitatea Vişeu de Sus şi având ca şi capăt de linie staţia Comanu.
Staţia de pornire e fermecătoare, nu are deloc aspectul unei gări obişnuite, de pasageri, ci se aseamănă unui depozit de lemne, căci aceasta şi este de fapt rolul său. Mocăniţa are atât vagoane de călători, cât şi vagoane de marfă. Pe de-a întregul, călătoria se întinde de-a lungul a 50 de kilometri, străbătuţi la viteză mică (10 km/h), dar cu vioiciune. Locurile care se vizitează la bordul trenului cu aburi sunt de o frumuseţe unică, locuri sălbatice, unde turistul nu poate pătrunde decât cu mocăniţa.
Călătoria poate fi considerată o adevărată aventură; se fac opriri în mai multe staţii, unde trenul este adesea încărcat cu buşteni ce trebuie transportaţi. În aceste staţii mulţi dintre turişti aleg să coboare pentru a se aventura în drumeţii montane.
Există şi posibilitatea înnoptării cu cortul pe Valea Vaserului. Satele Paltinu, Făina, Ţiganu, Măcârlău, Şuligu par rupte de lumea modernă, dar oferă vizitatorilor ocazia de a vizita obiective turistice religioase (de genul bisericuţelor de lemn), ruinele unui vechi şi important dig şi stâne tradiţionale de unde se pot aproviziona chiar cu produse lactate.
Există şi locuri speciale pentru vânătoare şi pescuit sportiv. Întreaga valea a Vaserului este în patrimoniul european, datorită biodiversităţii şi frumuseţii naturale.
Mocanita pe ruta Oravita – Anina
Călătoria cu trenul pe ruta Oraviţa – Anina se numără printre cele mai reprezentative pentru turismul feroviar din România. Oraviţa – Anina este cea mai veche cale ferată din ţară, construită în anul 1856. O călătorie pe această rută durează circa 2 ceasuri şi poartă pe turişti prin 7 staţii.
Peisajele naturale sunt fabuloase, mai ales pe valea Jitinului unde trenul străbate cel mai înalt viaduct din România; turiştii se pot delecta admirând şi alte viaducte vechi – Racoviţa şi Anina. Tunelul Gârliştei se află printre atracţiile cele mai îndrăgite de călători, fiind vorba despre cel mai vechi, dar şi cel mai lung tunel. Măsoară 660 de metri, fiind urmat de altele asemenea, Maniel, Polom şi Jitin.
Datează din secolul XIX şi au fost săpate în piatră, ceea ce face ca şi azi să aibă un aspect fascinant, asemănându-se unor guri naturale ce stau parcă să înghită trenul şi pe călători. Pentru că înălţimea acestor tunele este ceva mai mică decât în mod obişnuit, şi trenul este unul mai scund; se foloseşte un tren vechi de peste 50 de ani, cu mobilier de lemn, pe cât de simplu pe atât de durabil.
Există şi tunele de verdeaţă, create de natură, printr-o vegetaţie foarte bogată ce străjuieşte sufocant şina de cale ferată. Vechile mine, cele mai multe deja închise, pot fi văzute de călători, mai ales că viteza de deplasare a trenului este redusă – de circa 15 km/h.
Cea mai cunoscută e mina de uraniu cu o stea sovietică în vârf. O călătorie cu trenul pe ruta Oraviţa – Anina este asemenea unei călătorii înapoi în timp, în acele timpuri în care natura domina pe om, cu peisaje montante la înălţime, cu stânci răsărite chiar pe marginea şinei de cale ferată, cu văi în care turiştii pot privi ca în adâncul unor găleţi de verdeaţă.
Mocanita pe traseul Moldovita si Argel
Tot cu mocăniţa se poate parcurge şi o altă rută spectaculoasă, cea a Bucovinei, între Moldoviţa şi Argel. Lungimea traseului este de 12 kilometri, însă se fac demersuri pentru prelungirea ei cu încă 5 kilometri, până la Mănăstirea Moldoviţa.
Primul tren a circulat între Moldoviţa şi Argel în anul 1888, şi până de curând această cale ferată era destinată transporturilor de masă lemnoasă. Abia din 2005 a devenit rută turistică pentru călătorii dornici de experienţe deosebite. Mocăniţa a fost botezată Huţulca şi, spre diferenţă de alte mocăniţe, dispune şi de un vagon restaurant unde turiştii pot consuma ceai, vin, ţuică şi specialităţi culinare bucovinene.
Se porneşte din localitatea Moldoviţa unde atmosfera rurală evocă vremurile secolelor trecute, cu oameni veseli şi senini, cu cai străbătând uliţele în locul maşinilor, cu locuinţe simple, dar care întâmpină pe turişti cu atmosferă ospitalieră. Plecarea din comună se face în mod spectaculos: şina ferată trece la o palmă distanţă de casele oamenilor, pe un fir de iarbă între gardurile private şi îngusta şosea pentru maşini.
Ulterior, decorul devine unul tot mai sălbatic, cel de munte, presărat de prezenţa gaterelor, de dealuri împădurite, de gospodării aflate la mari distanţe unele de altele, de căpiţe mari de fân. Mocăniţa Huţulca străbate aşezările huţulilor, aşezări de munte, risipite pe dealuri destul de abrupte. Casele sunt foarte mici, dar priveliştea asupra satelor pare desprinsă dintr-un tablou de secol trecut.
Mocanita pe traseul Brasov si Zarnesti
O adevărată rută feroviară turistică este reprezentată de cea dintre Braşov şi Zărneşti. Este vorba despre trenul turistic „Dracula Express” care plimbă pe curioşi între cele două localităţi, Braşov şi Zărneşti, punându-le la dispoziţie şansa de a vedea câteva dintre cele mai frumoase obiective turistice ale zonei.
Trenul este unul de epocă, astfel că pe lângă peisajele naturale fermecătoare şi atmosfera călătoriei e una deosebită. Se pleacă din gara Braşov şi se fac opriri în gările Cristian, Râşnov şi Zărneşti. De pe ferestre pot fi admirate peisajele tipice Ţării Bârsei, iar în staţiile de tren se poate coborî spre unele obiective deja legendare: cetatea Râşnov, Piatra Craiului sau Cabana Plaiul cu Flori.
Această cale ferată a fost dată în folosinţă în anul 1891, fiind construită în special pentru transportul mărfurilor – lemne, minereuri, fructe şi legume. Trenul Dracula Express circulă numai în weekend şi poate primi la bord maxim 84 de persoane. Vagoanele sunt vechi, dar recondiţionate, iar acest gen de turism feroviar pe ruta Braşov – Zărneşti a fost iniţiat în anul 2008.
Mocanita pe traseul Braşov – Miercurea Ciuc – Deda – Baia Mare – Satu Mare
O altă rută turistică destinată celor îndrăgostiţi de călătoria cu trenul este cea care face legătura între Braşov – Miercurea Ciuc – Deda – Baia Mare – Satu Mare.
Traseul este plin de opriri în gări şi halte ce reflectă opţiunea acestei părţi a ţării de a rămâne la o oarece distanţă de epoca modernă. Trenul străbate sate şi localităţi de munte cu peisaje pitoreşti, cu gospodării răspândite pe dealuri, cu văi şi defilee de munte, cu livezi la poalele dealurilor, undeva între aşezările oamenilor.
Distanţa parcursă duce kilometru cu kilometru într-o lume simplă, a oamenilor care nu se sinchisesc de confort şi lux, ci îşi duc viaţa cu veselie şi încredere în Dumnezeu. Impresionante sunt porţiunile de natură sălbatică, în special defileul Topliţa – Deda.
Mocanita pe traseul Abrud şi Câmpeni
Traseul dintre Abrud şi Câmpeni se află şi el în topul celor preferate de turişti, nu doar datorită frumuseţii peisajelor tipice munţilor Apuseni, ci şi datorită mijlocului de transport: mocăniţa, trenul cu aburi pe linie îngustă.
Această cale ferată datează din 1913, dar a fost folosită cu întreruperi. Traseul în sine are o lungime de 11 kilometri şi trece prin localitatea Gura Roşiei, constituindu-se într-un soi de spectacol turistic al peisajelor de natură şi satelor tradiţionale ale moţilor.
Excursia durează maxim 3 ore şi întâlneşte deseori şoseaua. Traseul este în primul rând unul istoric; Abrud este cunoscut drept o veche vatră daco-romană, căci aici există numeroase vestigii de pe vremea dacilor şi romanilor, în timp ce localitatea Câmpeni este strâns legată de izbucnirea răscoalei de la 1784, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan.
Ţinutul aparţine moţilor, iar satele sunt extrem de bine ancorate în istoria republicii ţărăneşti, organizată aici de Avram Iancu. Locuinţele sunt pitoreşti, pe stil vechi, iar oamenii continuă să poarte costume populare, în special în zilele de sărbătoare. Se străbat şi păduri, văi umplute cu căpiţe de fân şi… controversata localitate Roşia Montană.
Mocanita pe traseul Covasna si Siclau
Un alt traseu de-a dreptul inedit este cel dintre Covasna şi Siclău, făcând de fapt parte dintr-o cale ferată unică în România: Covasna – Comandău.
E vorba despre o cale ferată înclinată la 26 de grade şi de-a lungul căreia, preţ de 100 de ani, a fost transportată masă lemnoasă. În prezent, traseul redeschis turiştilor se opreşte la Siclău, de unde călătorii pot merge pe jos până la calea ferată înclinată, pentru a o admira de la depărtare.
Călătoria se face cu mocăniţa, într-un ritm molcom, traversând Valea Zânelor, unde gospodăriile sunt împrejmuite cu firave garduri din lemn, unde animalele pasc liniştite chiar pe marginea şinei de cale ferată, unde oamenii sunt puţini la număr şi ocupaţi cu munci specifice vieţii la sat.
