Muntii ofera cele mai marete si mai variate privelisti dintre toate frumusetile tarii noastre. Peisajul este determinat in mare masura de flora Muntilor Carpati, care acopera plaiurile muntilor incepand din zonele cele mai joase si pana la crestele cele mai inalte. Marea bogatie si diversitate a elementelor ce formeaza covorul vegetal se datoreaza asezarii geografice a tarii, conditiilor deosebite de clima si sol.
Flora Muntilor Carpati cuprinde o sumedenie de plante cu flori dintre cele mai frumoase ca infatisare si colorit – referindu-ne in acest caz la zona alpina – unde acestea impodobesc stancariile, coastele si bolovanisurile muntilor, oferind ochiului o minunata priveliste. Este suficient sa amintim intinsele covoare de branduse de munte (Crocus heuffelianus) ce rasar primavara timpuriu din ultimul strat subtire de zapada. De asemenea, braiele cu flori care cuprind zonele insorite ale muntilor calcarosi ca niste covorase inflorite: garofitele rosii de munte, florile galbene ale ierbii osului (Helianthemum grandiflorum), cele de un albastru intens al ghinturilor (Gentiana verna), sau stelele argintii catifelate al florii-de-colt.
Flora Muntilor Carpati alcatuieste o priveliste de neuitat pe coastele de munte, unde sub aspectul unor covorase inflorite de rhododendron sub razele soarelui se aprind parca intr-o vapaie de jaratic. Mai tarziu se intalnesc sisineii de munte (Pulsatilla alba), piciorul cocosului de munte (Ranunculus montanus), ciubotica cucului de munte (Primula elatior), degetarutul (Soldnella hungarica), sau degetarutul pitic (Soldanella pisilla).
Odata cu venirea verii, golurile alpine se acopera cu numeroase plante viu colorate, alaturi de ierburi ce formeaza pajisti intinse. In luna iunie predomina mai ales culoarea albastra a florilor de stanjenel de munte (Iris ruthenica), ale cupei (Gentiana kochiana), ale ghinturei (Gentiana verna), la care se adauga violetul rosiatic al florilor de anghelina (Primula halleri).
In iulie-august, galbenul si rosul sunt cele mai raspandite culori. Aceasta este perioada cand infloresc garofitele de munte (Dianthus tenuifolius), garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), omagul galben (Aconitum anthora), armeria (Armeria alpina), dulcisorul (Hedysarum hedysaroides), cornutul de munte (Cerastium arvense), vartejul pamantului (Pedicularis verticillata), sclipeti de munte (Potentilla ternata), sangele voinicului (Negritella rubra), etc.
Toata aceasta bogatie de forme si culori de pe pajistile alpine este intrerupta din loc in loc de tufarisuri de merisor, smardan, salcii pitice si altele. La tot pasul se intalnesc stancarii golase cu forme variate. Numeroase plante au aparut si in pamantul roditor, care s-a adunat cu timpul in micile crapaturi si neregularitati ale stancilor. Unele cresc sub forma de tufe dese, lipite de stanca.
Flora Muntilor Carpati cuprinde pe langa aceste plante de stanca si numeroase alte soiuri de flori precum: flamanzica de colt (Draba compacta), garofita alba de stanca (Dianthus kitaibelii spiculifolius), iarba surzilor (Saxifraga paniculta), lana caprelor (Cerastium lanatum), saxifraga rosie (Saxifraga oppositifolia), toporasii de stanca (Viola alpina), laptisorul (Androsace villosa), clopoteii pitici de stanca (Campanula cochlearifolia), cimbrul mare de munte (Calamintha alpina), pelinul de munte (Artemisia petrosa), galbenelele de munte (Doronicum carpaticum) si multe altele.
Iarba rosioara (Silene acaulis), ochiul sarpelui (Eritrichium nanum), ochelarita (Biscutella laevigata), iarba de soaldina (Sedum atratum), saxifraga pitica (Saxifraga bryoides), ochii soricelului (Saxifraga aizoides), ciurul zanelor (Carlina acaulis), saxifraga de Bucegi (Saxifraga demissa), crinii de stanca (Lloydia serotina) cresc ca niste pernite lipite de stanca sau de solul pietros.
Flora Muntilor Carpati cuprinde de asemenea frumoase plante alpine, care impodobesc cu florile lor acele locuri cu aspect trist de daramaturi si ruine, cu bolovanisuri, grohotisuri si pietrisuri, rezultate din macinarea continua a stancilor. Astfel se intalnesc: macul galben de munte (Papaver corona sancti stephani), linarita de munte (Linaria alpina), cerentelul (Geum reptans), cuisoara de munte (Alyssum repens), argintica (Dryas octopetala), capul calugarului (Leontodon pseudotaraxaci), linarita de munte (Linaria alpina), bunghisor (Erigeron uniflorus), romanita de munte (Anthemis carpatica), cruciulita de munte (Senecio carpaticus) etc.
Aceste plante, prin radacinile si tulpinile lor subterane, ramificate si lungi, desi acoperite de pietricele, continua sa se alungeasca, leaga incet piatra cu piatra, reusind sa fixeze grohotisul nestabil. Dupa moartea lor, organele vegetative prin descompunere contribuie la formarea solului.
Plantele alpine alcatuiesc intinse pasuni care hranesc turmele de oi, iar unele dintre ele prin substantele pe care le contin, sunt folosite ca plante medicinale.
Foarte raspandite prin pasuni si locuri ierboase sunt: luntricica matasoasa (Oxytropis halleri), inul zanelor (Linum extraaxilare), zmeoaie de munte (Seseli libanotis), ochincele mici (Gentiana nivalis), ochincele (Lomatogonium carinthiacum), anghinarea oilor (Hypochaeris uniflora), rusulita (Hieracium aurantiacum), fierea pamantului (Gentiana utriculosa), muscata dracului (Knautia longifolia), clopotei (Campanula serata), etc.
Flora Muntilor Carpati in majoritate e formata din plante nelemnoase, ierbacee. Dintre acestea cele mai numeroase sunt ierburile ce alcatuiesc pajisti alpine intinse (impodobite cu flori colorate si adesea placut mirositoare) si care dau caracterul dominant al vegetatiei.
Aceste minunate podoabe ale muntelui sunt mereu admirate de cei care fac drumetii in aceste zone, starnindu-le dorinta de a le cunoaste si de a le ocroti. Nu trebuie uitat ca florile muntilor nu sunt nincaieri mai frumoase decat acolo unde le-a asezat natura.
