Delta Dunarii se remarca prin unicitatea peisajului si a diversitatii biogeografice, fiind unica si prin salbaticia peisajului. Conservarea in starea sa initiala se datoreaza gradului redus de antropizare si al unui turism incipient. Cel mai mare dusman al acestui ecosistem il reprezinta braconajul si poluarea tot mai accentuata a Dunarii.

Delta Dunarii11

Dunarea reprezinta pentru Delta Dunarii sursa de viata, geneza, dar poate reprezenta si sfarsitul acestui ecosistem unic. Apele fluviului aduc an de an cantitati importante de aluviuni care ajuta la extinderea continua a Deltei, furnizeaza apa cu substantele nutritive esentiale pentru sustinerea vietii si mentinerea diversitatii floristice. Cresterea gradului de poluare si al aciditatii apei, precum si scaderea cantitatii de aluviuni purtate de apele fluviului au un impact negativ asupra deltei.

Din punct de vedere geografic, Delta este situata in zona Dobrogei, partial si pe teritoriul Ucrainei, reprezinta punctul prin care Dunarea se revarsa in Marea Neagra.

Ar fi inutil sa dau o suprafata a Deltei, deoarece acest teritoriu se formeaza si se mareste continuu cu aproximativ 40mp per an, cresterea datorata celor aproximativ 55 tone de aluviuni transportate anual de catre cele trei brate ale Dunarii (de la nord spre sud Bratul Chilia, Sulina si Bratul Sf Gheorghe).

Delta Dunarii111

Bratul Chilia are un curs sinuos, care incepe de la Patlageanca si tine pana la varsarea Dunarii in mare. Este cel mai important brat al Dunarii, atat datorita debitului de apa si aluviuni, cat si din punct de vedere al lungimii vaii. Peisajul creat de conlucrarea apa/uscat creeaza un peisaj mirific, salbatic, insa slab populat si slab exploatat din punct de vedere ecoturistic. Bratul Chilia apare in cronicile antice, al Evului Mediu, dar si in cronicile bizantine si genoveze si a fost in permanenta motivul unei dispute intre marile puteri din zona adiacenta, deoarece reprezenta principala cale de comunicare dintre continent si mare.

Din punct de vedere turistic, in zona se remarca Sireasa, unica prin alternanta luciurilor de apa cu zone mlastinoase in care s-a dezvoltat o interesanta vegetatie de stuf, nufar si in care isi au cuibul mii de pasari, incepand cu pelicani, lebede, egrete, rate salbatice, etc.

Bratul Sulina, al doilea brat al Dunarii, se remarca printr-un curs mai rectiliniu, in comparatie cu bratul anterior. Reprezinta o cale de navigare maritima, adancimea necesara navigarii asigurandu-se prin dragarea continua a albiei fluviului.

Intre bratul Chilia si bratul Sulina sunt o serie de atractii turistice, inca insuficient exploatate, ceea ce face ca peisajul sa-si pastreze salbaticia. Dintre acestea amintim, dar si recomandam iubitorilor de natura sa le viziteze:

Grindul Letea unde este localizata Padurea Letea situata intre bratul Chilia si Sulina. Este o zona de uscat acoperita de nisip de origine marina. Se presupune ca aceasta bariera nisipoasa a contribuit la dezvoltarea Deltei prin stoparea contactului direct dintre fluviu si mare, mai exact inchiderea vechii lagune si transformarea treptata in Delta. Pe aceasta suprafata nisipoasa s-a dezvoltat o padure unicat in Europa, nu din prisma vegetatiei, ci din prisma faptului ca aceste formatiuni vegetale nu sunt specifice grindurilor. Aici vorbim de frasinul pufos, stejarul brumariu, ulmul, arinul, etc.

Salbaticia peisajului este accentuata de prezenta lianelor, a plantelor cataratoare de origine mediteraneana, precum si al unei faune specifice: reptile, inclusiv temuta vipera, soparle, dar si vulturul codalbi.

Grindul Stipoc situat intre bratele mai sus mentionate este la fel de interesant, uscatul alternand cu zonele mlastinoase si luciurile de apa acoperite de nuferi. Din pacate acest grind este putin cunoscut publicului larg, de aceea nici nu s-a investit nimic pentru a fi accesibil doritorilor, insa peisajul recompenseaza din plin efortul celor indrazneti.

alte zone situate intre aceste doua brate sunt: zona Sireasa, Pardina,etc.

Bratul Sfantu Gheorghe determina la confluenta dintre apele fluviului si apele marine formarea Insulei Sacalin, considerata de oamenii de specialitate ca o delta secundara, un taram nou in raport cu restul spatiului carpato-danubiano-pontic.

Cel mai interesant, dar in acelasi timp un punct de atractie important a zonei situat intre bratul Sulina si Bratul Sf Gheorghe il reprezinta Padurea Caraorman.

Delta Dunarii1111

Padurea Caraorman sau „Padurea neagra”, cum o denumeau turcii, este precum numele sau. Formata din stejar de inaltimi ametitoare care prin vechimea lor milenara determina formarea unei paduri dese si intunecate, frasin, plop, invadata de o vegetatie cataratoare de tip mediteranean, gen liane, reprezinta salasul a numeroase vietati, precum reptile, soparle, pasari salbatice.

Daca ar fi sa vorbim de geneza Deltei, putem sa o studiem pe baza izvoarelor istorice, dar mai ales a cercetarii stiintifice. Daca spatiul corespunzator arealului Dobrogei dainuie inca din Precambrian, acest spatiu deltaic are o vechime de doar 16000 de ani. Colmatarea si cucerirea uscatului in detrimentul marii incepe dinspre sud si inainteaza spre nord, spre bratul Chilia. Punctul de plecare il reprezinta cordonul litoral dintre Letea si Caraorman care treptat determina colmatarea si formarea primului curs al unui brat al Dunarii, respectiv Bratul Sf Gheorghe. Acest brat, colmatarea continua si castigul luptei asupra fluxului de curenti marini determina ca treptat sa se formeze bratul Sulina. Colmatarea continua a acestui nou brat determina aparitia ultimului brat, respectiv bratul Chilia.

Cu alte cuvinte, geneza Deltei debuteaza in Cuaternar, prin inceperea procesului de colmatare a Golfului Tulcea. In termeni stiintifici acest proces prezinta cinci etape distincte:

Citește și:  Anxietatea, stresul şi fobiile, bolile secolului XXI – Cum pot fi gestionate? Remedii naturale, cu efect demonstrat, prin care putem deveni mai puternici fizic şi psihic

Bararea partiala a Golfului Tulcea prin formarea unui cordon aluvionar favorizat de un flux si reflux slab al marii;

Inchiderea totala a Golfului Tulcea, ceea ce a determinat un intens proces de colmatare, inmlastinare, datorat aluviunilor purtate de Dunare.

Delta Dunarii11111

Prin colmatarea continua se formeaza cel mai vechi brat al Dunarii, respectiv Bratul Sf Gheorghe, dar si formarea complexului lagunar Razim-Sinoe.

In a patra faza se formeaza cursul bratului Sulina.

Intr-o ultima etapa se dezvolta Bratul Chilia.

Procesul morfologic de formare a Deltei nu este incheiat nici in prezent. An de an Delta creste in suprafata cu aproximativ 40mp.

Delta Dunarii a fost mentionata in izvoarele istorice pentru prima data de catre istoricul grec Herodot, care a vizitat zona cu 2400 de ani in urma. Inca din cele mai vechi timpuri, zona a reprezentat un punct strategic din cauza pozitionarii geografice. Sa nu uitam ca primele asezari de tip oras au fost intemeiate de greci si abandonate dupa ce vechea laguna nu a mai avut contact direct cu marea.

Insa conform descoperilor din 30.10.2011 se pare ca acest taram era locuit de acum 7000 de ani. Mai precis, in localitatea Mila 23, sub un strat gros de 3m a fost descoperita o locuinta, care conform testului cu carbon radioactiv, s-a stabilit ca locuinta dateaza din anul 4850-4350 i.e.n. Locuinta face parte dintr-un complex apartinand culturii Gulmenita. Dovezile demonstreaza ca acest taram a fost intr-o permanenta schimbare, nivelul marii in acea perioada fiind cu aproximativ 100m, insa oamenii din neolitic s-au adaptat la aceste conditii.

Asa cum am mai precizat, pozitia strategica in raport cu caile navigabile a determinat ca de-a lungul istoriei multi sa incerce sa detina controlul asupra zonei. In perioada bizantina, in zona bratului Chilia era baza flotei maritime bizantine. La sfarsitul secolului al XIII-lea, orasul Chilia Veche este mentionat in izvoarele vremii ca un important centru comercial genovez.

O alta mentionare a zonei apartine perioadei domniei lui Mircea cel Batran, marcand integrarea statului medieval dobrogean in Tara Romaneasca. Din 1484 zona trece sub dominatie turceasca in urma victoriei turce in razboiul turco-moldovean. Cine a citit cartea „Fratii Jderi” isi poate aduce aminte de mentionarea cetatii Chilia ca parte a Imperiului Otoman. Tumultul istoriei europene, a schimbarii zonelor de influenta intre marile puteri ale Europei determina ca aceasta zona sa treaca treptat de sub dominatia otomana sub dominatia rusa. Insa din 1877, in urma Razboiului de Independenta castigat de armata romana, teritoriul este din nou anexat teritoriului roman.

Delta Dunarii111111

Din punct de vedere arheologic si istoric este obligatoriu ca in traseul dvs sa includeti:

Chilia Veche unde urmele antice ale civilizatiei grecesti si apoi a celei genoveze din perioada feudala sunt evidente. Sa nu uitam, Chilia a cunoscut un tumult istoric evident, trecand pe rand de sub dominatia genoveza, romaneasca, otomana si mai apoi rusa.

Dunavatul de Jos: urmele trecerii romane sunt evidente prin ruinele castrului roman Ad Stoma.

Enisala are o istorie fascinanta, ascunzand o intreaga cronologie istorica. Dovezile arheologice demonstreaza o continuitate in ceea ce priveste popularea zonei din sec IX i.e.n. pana in prezent. Cronologic avem : civilizatia traco-getica (sec. IX-VII i.e.n.), civilizatia getica (sec. IV i.e.n.), civilizatia geto-dacica (IV-III i.e.n), civilizatia romana (sec III-IV e.n.). Sa nu uitam ca izvoarele istorice il mentioneaza ca domn al cetatii in sec al XIV-lea pe domnitorul Mircea cel Batran.

Jurilovca: aici vom regasi ruinele unei asezari getice Argamum, cetate care in perioada dominatiei bizantine, mai precis sec.al IV-lea, este distrusa de Imparatul Iustinian.

Din punct de vedere al florei si faunei, cuvintele sunt prea sarace pentru a descrie abundenta si frumusetea peisajului. Doar cine a fost in Delta Dunarii poate sa ma inteleaga. Fara a exagera aici isi regasesc zilnic caminul milioane de pasari calatoare. Statistic vorbind, peste 327 de specii de pasari isi regasesc linistea in acest areal, adica 81% din avifauna Romaniei, dar si 82% din avifauna europeana.

Avem doua categorii de specii:

Delta Dunarii
Delta Dunarii

Pasarile nemigratoare: pescarus, lopatarul, vulturul codalb, soimul dunarean, lisita, gainusa de apa, califarul alb, ciocanitoarea, gugustiucul, etc.

Pasari migratoare: egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul alb, lebada de iarna, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare, rata salbatica, pelicanul comun, pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba, cocorul, lastunul de mal, gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru, garlita, etc.

Indiferent daca sunt calatoare sau nu, diversitatea va va uimi pe oricare dintre dvs. Nicaieri in Europa nu veti reusi ca in acelasi areal sa vedeti toate aceste specii de pasari, nici macar intr-un muzeu. Linistea pe care o cautati nu o veti gasi in Delta, aici veti auzi pulsul naturii in cel mai pur sunet.

Din punctul de vedere al formatiunilor vegetale, mii de specii creeaza un peisaj de legenda. Doar gandul la Padurea Caraorman sau Padurea Letea imi pot sustine afirmatia. Statistic, in acest areal regasim cea mai mare suprafata din lume acoperita de stufaris. Nufarul alb, nufarul galben ofera un covor vegetal ireal.

1830 de specii de copaci si plante isi au casa aici, unele nefiind specifice zonei.

As putea scrie zeci de pagini despre Biosfera Delta Dunarii si tot nu as putea sa acopar totul. Speranta mea este ca v-am trezit interesul si la vara acest taram mirific va fi pe itinerariul dvs!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.