Game of Thrones / Urzeala Tronurilor – o fantezie medievală credibilă din punct de vedere ştiinţific?

Game of Thrones (GoT) / Urzeala Tronurilor, serialul de televiziune produs de HBO, creat după prozele fantastice ale autorului american George R.R.Martin, din ciclul “Cântec de gheaţă şi foc”, a cărui a 8-a serie tocmai a fost lansată la 14 aprilie 2019, a bătut toate recordurile. Din aprilie 2011 şi până astăzi, Games of Thrones a obţinut 10 nominalizări la Premiile Emmy (echivalentul Oscarurilor pentru televiziune), două nominalizări la Globul de aur, Premiul Hugo, pentru cea mai bună ficţiune dramatică, peste un miliard de vizionari numai pentru sezonul 7, bugetul alocat fiecărui episod a fost cuprins între 10 şi 15 milioane de dolari, iar pentru fiecare sezon, peste 100 de milioane de dolari. În 2013, Writers Guid of America, o comunitate a scenariştilor americani, a declarat Games of Thrones ca fiind al 40-lea din cele mai bune 101 seriale TV din toate timpurile. În 2010, GoT (prescurtarea de la Game of Thrones) a intrat în Cartea recordurilor ca cel mai difuzat serial din lume, în 173 de tari.

Dincolo de succesul la public, Game of Thrones (GoT)/Urzeala tronurilor, conceput ca ficţiune istorică, a atras şi atenţia lumii ştiinţifice, care a găsit în “poveştile” filmului nenumărate provocări legate de fenomene şi situaţii care i-au inspirat pe specialistii din diverse domenii în reconsiderarea unor teme de studiu, cărora le-au găsit corespondent în realitatea imediată sau în istoria şi evoluţia Terrei şi a umanităţii.

Un climatolog crede că poate explica “iarna fără sfârşit” anunţată de serial, un geolog consideră că ţinuturile misterioase Essos şi Westeros au existat in realitate şi formau odinioară un singur continent. O adevărată competiţie s-a iscat între experţi în inteligenţa artificială, care încearcă să calculeze, cu ajutorul algoritmilor, cine va cuceri Tronul la finalul actualului sezon.

Faptul că între literatură şi filmul SF sau cel de ficţiune istorică şi ştiinţă sunt posibile legături nu este o noutate, fie că este vorba de intuiţii, premoniţii sau, pur şi simplu, de capacitatea unor scriitori, regizori, scenarişti, bazată pe o amplă informaţie, pe conexiuni şi interpretări inedite, de a construi imaginea unor lumi posibile, de a da alt sens temporalităţii şi cauzalităţii.

Game of Thrones – câteva repere

Acţiunea din filmul Game of Thrones, ecranizare după fantezia epică a scriitorului George R.R. Martin, “Cântec de gheaţă şi foc”, se petrece pe continentele Westeros, format din şapte regate, despărţit de Oamenii liberi (Sălbaticii) printr-un zid de gheaţă, păzit de Rondul de Noapte, şi Essos, cel mai mare dintre cele patru continente ale lumii cunoscute, despărţit de Westeros prin Marea Strâmtă, cu o geografie variată şi locuit de mai multe popoare, descendente din vechi culturi antice.

Urzeala Tronurilor dezvoltă mai multe planuri epice, cu un număr mare de personaje, tema generală părând a contrazice clişeele eternei lupte dintre Bine şi Rău, autorul cărţii fiind convins că “ororile istoriei umane nu vin de la Lorzi întunecaţi, ci de la noi înşine”. Sunt puse în discuţie, de fapt, aspecte precum puterea, onoarea, cinstea, trădarea, devotamentul, familia etc.

Unul dintre planuri urmăreşte o serie de alianţe şi conflicte între cele Şapte regate din Westeros, pentru a câştiga Tronul de Fier sau pentru a-şi câştiga independenta în raport cu acesta. Pe un al doilea plan se construieşte povestea descendentului tărâmurilor, exilat, şi care pune la cale reîntoarcerea la Tron. Planul al treilea se concentrează în jurul Rondului de Noapte, o străveche frăţie, care păzeşte Zidul, o veche barieră de gheaţă, de creaturile legendare aflate dincolo de acesta şi de o iarnă extrem de grea care ameninţă tărâmul.

Pentru impresia de autenticitate, producătorii filmului au apelat la un lingvist, pentru a crea mai multe limbi, cea mai folosită fiind limba Dothraki, cu o sonoritate ciudată, cu o structură complexă şi cu circa 1800 de cuvinte inventate.

Urzeala Tronurilor – un posibil decriptaj ştiinţific

Nu numai publicul larg a fost fascinat de incredibila lume din Game of Thrones, ci şi oamenii de ştiinţă au fost tentaţi să reflecteze şi să compare, în diverse studii, datele din serialul TV, pe de o parte, şi faptele istorice, fenomenele climatice, biologice, astronomice, mecanismele de apărare ale animalelor şi plantelor în fata iernilor nesfârşite, pe de altă parte, şi în ce măsură acestea pot reprezenta scenarii plauzibile pentru viitorul acestei planete.

S-au făcut, de asemenea, observaţii despre istoria speciei umane, despre compatibilitatea dintre Homo sapiens şi Homo neanderthalensis şi alte specii humanoide de pe continentul Westeros, cum ar fi Uriaşii (Sălbaticii de la nordul Zidului de gheaţă), s-au căutat răspunsuri la întrebări precum “De unde vin dragonii?” şi dacă, în film, existenţa acestora are vreo legătură cu consangvinitatea etc.

Oamenii de ştiinţă au modelat climatul din Game of Thrones

Pentru a explica variabilitatea climatică din ce în ce mai haotică şi mai puţin predictibilă din lumea noastră şi, mai ales, pentru a găsi cauzele şi consecinţele acestui fenomen, climatologii au modelat, pe calculator, situaţia din Urzeala Tronurilor.

“Winter is comming” (“Vine iarna”) este un laitmotiv al filmului. Este o afirmaţie făcută de diverse personaje ale acestei fantezii medievale, de-a lungul a şase sezoane, până când iarna vine cu adevărat. Începutul seriei coincide cu sfârşitul a zece ani de vară, iar iarna de dinainte ţinuse cât “o generaţie”, in timp ce toamna de la finele celui de-al doilea sezon ţine şi ea câţiva ani.

Cum ar putea explica ştiinţa această succesiune stranie şi imprevizibilă a anotimpurilor? Într-un model teoretic, unii au pus o astfel de climă pe seama concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, alţii au legat-o de erupţiile vulcanice sau de perturbaţiile curenţilor oceanici. O simulare pe calculator, făcută de cercetători de la Universităţile din Bristol şi Southampton, din Marea Britanie, s-a bazat chiar pe sursele pe care autorul George R.R. Martin le-a folosit şi în care se povesteşte despre “furtuni hibernale şi autumnale”, despre poziţia continentelor, relief, adâncimea oceanelor, înclinaţia axei de rotaţie a planetei etc.

Pe un astfel de model,cu datele preluate din film, adăugându-se înclinaţia reală a Terrei, rezultatele s-au cristalizat semnificativ: temperatura a scăzut rapid în emisfera nordică sub zero grade, în timp ce în emisfera sudică a crescut peste 80 de grade, diferenţa între emisfere generând vânturi puternice. La o înclinaţie mai mică a planetei, totul se ordonează.

Un climatolog de la Universitatea Rutgers, Jennifer Francis, întrebată despre posibilitatea unor dereglări climatice precum cele din film, declara că: “Au fost întotdeauna ierni şi veri şi vor mai fi, dar anotimpurile de tranziţie pot suferi schimbări, în sensul tendinţei vremii de a trece brusc de la cald la frig”. De asemenea, spune Jennifer Francis, dacă orbita Pământului se îndepărtează de Soare, atunci iernile vor deveni mai lungi şi nu trebuie ignorată nici ipoteza unei noi ere glaciare, mult mai lungă decât 15 ani.

Originea limbilor vorbite în Game of Thrones

Aplicaţia Babbel, pentru învăţarea limbilor străine, a analizat limbile vorbite în Urzeala Tronurilor, decriptând regulile după care s-au format unele cuvinte şi expresii folosite în Valyrien şi în Dothraki. La momentul turnării filmului, s-a pus problema cum să se folosească o limbă care nu există în realitate, ci doar în carte, propunându-se mai multe soluţii: fie să folosească actorii un accent fictiv, fie să se insereze doar câteva cuvinte “ciudate” în dialogul acestora.

Până la urma HBO şi Language Creation Society au optat pentru o a treia soluţie: să se creeze idiomuri precum cele din carte. Dothraki este prima limbă inventată pentru Games of Thrones. Este vorbită de războinicii nomazi din câmpia centrală din Essos şi este similară cu limba rusă, dar cu nişte sunete specifice limbii arabe. Echivalentul istoric al acestei limbi ar putea fi limba mongolă vorbită pe vremea lui Genghis Khan, în secolul al XII-lea. Creatorul acestei limbi este David J. Peterson, lingvist şi co-fondator al Language Creation Society. Un fapt insolit este acela că limba Dothraki fusese creată iniţial pentru o carte de poveşti – “Ursuleţul Winnie Puh”. În această limbă, “Ce mai faci?”, de exemplu, se spune: “Hash yer dothrae chek?”.

Limba valyrien, vorbită de Daenarys Targaruen, mama dragonilor, descrisă în cartea lui George R.R.Martin ca fiind o limbă “lichidă”, este foarte asemănătoare cu latina savantă, căzută în desuetudine după prăbusirea Imperiului Roman, dar utilizată de savanţi şi de către ecleziaşti. În film, limba valyrien are patru “genuri” gramaticale: lunar, solar, acvatic şi terestru. “Valar morghulis”, în această limbă era un fel de salut, însemnând “Toţi oamenii sunt muritori”, la care se răspundea “Valar dohaeris” (“Toţi oamenii trebuie să slujească”).

Vechea limbă a primilor oameni este cea mai vorbită dincolo de Zidul de gheaţă. Se bazează pe alfabetul runic, folosit de vechile popoare germanice, precum anglo-saxonii şi scandinavii. Uriaşii vorbesc o versiune simplificată a acesteia, numită “Mag Nuk”.

Sunt prezente în film şi alte limbi inventate, în toate cazurile ţinându-se cont de faptul că “limba este o fereastră către lume”, este cea care poate “să surprindă esenţa unui popor”, după cum mărturisea David J. Peterson, creatorul lor, şi pentru care această provocare a fost, după cum însuşi recunostea, o provocare unică în viaţă.

Dileme morale în Urzeala tronurilor – violenţa este o virtute?

Violenţa, conflictele, lupta pentru putere sunt mereu în centrul atenţiei în Games of Thrones, iar realizatorii filmului au ţinut să sublinieze că nu este vorba de promovarea unei moralităţi “deviante”, ci de a ridica întrebări legate de morală şi de alte valori umane. Autorul cărţii, la rândul său, remarca faptul că războiul, intotdeauna, scoate la suprafaţă fiinţa instinctuală, oricine poate muri, unii sunt eroi, alţii victime.

Sam Azulys, un filosof şi cineast contemporan, remarca similitudinile întâmplărilor din unele seriale ale acestei fantezii medievale cu ceea ce se întâmplă astăzi in lume: fanatism, războaie civile, imigranţi ilegali, graniţe “tragice”, oligarhii, inegalităţi profunde, iar democraţia – un fel de paravan pentru a ascunde toate acestea.

Nenumărate alte calcule, analize, supoziţii s-au făcut despre dragoni, despre cât de credibil este Zidul de gheaţă, despre “focul albastru” care ar trebui să fie de trei ori mai puternic decât “focul roşu” etc. Reviste ştiinţifice de prestigiu au dedicat numere întregi pentru a interpreta raţional, metodic, situaţii, fapte, fenomene, mecanisme, personaje din universul GoT.

Acest interes pentru proza scriitorului George R.R.Martin şi a fanteziei medievale ecranizate, dar şi pentru literatura de anticipaţie, în general, se explică prin provocarea pe care acestea o reprezintă pentru gândirea umană, depăşind graniţa raţionalităţii, a drumurilor previzibile. Este şi un mijloc prin care se eliberează forţe imaginative extraordinare, intuiţii, premoniţii, un fel de a recupera trecutul, de a ne proiecta în timpuri şi spaţii imaginare şi de a ne pregăti pentru un viitor pe care ştiinţa încă nu îl poate anticipa sau nu are curajul să o facă.

Sezonul 8 şi ultimul din Game of Thrones/Urzeala Tronurilor, serialul de televiziune cel mai urmărit din toate timpurile şi aşteptat cu mult interes de fanii săi, a fost deja lansat, va cuprinde şase episoade şi are deja milioane de vizualizări. Dragoste, magie, lupte intrigi, mister – toate sunt prezente. Câte adevăruri se vor afla, cine va câştiga în marea confruntare dintre “Armata celor morţi şi Forţele reunite ale celor vii”, va fi sau nu cu happy-end? Producătorii şi-au luat toate măsurile de precauţie pentru ca nimic să nu poată fi aflat decât odată cu difuzarea episoadelor.