Expresia englezească “out of the box”/”Thinking outside the box” (literal, “a gândi în afara cutiei”), preluată ca atare de diverse alte limbi şi devenind, astfel, un clişeu internaţional, se referă la un mod de a gândi “altfel”, diferit de al celorlalţi, neconvenţional, dintr-o perspectivă nouă, inedită, ceea ce înseamnă libertate şi mobilitate în spirit, evitarea, intr-un mod inteligent si creativ, a “drumurilor bătute”, mod de gandire care poate genera, pentru fiecare dintre noi, o altă atitudine faţă de viaţă si, implicit, mai multe reusite, mai mult succes.

Este o evidenţă, astăzi mai mult ca oricând, că societatea, şcoala, părinţii, prietenii, televizorul, Internetul etc. ne impun un anumit mod de a gândi, conştient sau nu devenim subordonaţi mentalităţii generale, comune, suntem ghidaţi de cele mai multe ori (şi nici nu ne mai dăm seama) de o imagine preconcepută despre cum trebuie făcut un anume lucru, despre cum trebuie luată o decizie, cum trebuie rezolvată o problemă.

Aceasta este “cutia” (the box) care ne limitează, adică totalitatea ideilor preconcepute, repetitive, a prejudecăţilor, care ne constrâng capacitatea de reacţie, cognitivă, menţinându-ne în graniţele unor manifestări recognoscibile şi, în mare măsură, comode, din perspectiva gândirii comune.

Prin urmare, spre binele nostru, pentru a fi mai creativi, mai inteligenţi, pentru a ne depăşi barierele psihologice şi a ne construi viaţa, destinul, cariera, realizările, într-un mod care să ne reprezinte personalitatea, cultura, dorinţele, experienţa, trebuie să încercăm, să avem curajul “să ieşim din cutie” (out of the box), să ne eliberăm de presiunea socială, ceea ce nu înseamnă, evident, nerespectarea legilor, normelor, cutumelor, valorilor care definesc o societate sau o existenţă individuală. Înseamnă însă să deschidem drum larg creativităţii, inovaţiei, originalităţii, curajului de a gândi în felul care ne defineşte cel mai bine.

Există, de-a lungul timpului, personalităţi, exemple, care au reuşit tocmai pentru că au deschis drumuri noi, există metode – la care vom face referire în acest articol – prin care putem să învăţăm să gândim “out of the box”.

Originea şi sensul expresiei “Thinking outside the box”

Iniţial, expresia “Thinking outside the box” a fost folosită în legătură cu o modalitate (una dintre mai multe posibile) de rezolvare a problemei “celor nouă puncte”, a lui John Adair, specialist britanic în leadership, puncte care trebuiau unite, fără a ridica deloc creionul, prin patru linii drepte care se intersectau, sugerându-se astfel găsirea unei soluţii originale, creative.

În limbajul psihologilor, gândirea “out of the box” se mai numeşte şi “gândire laterală”, diferită de “gândirea verticală” – cea clasică, tradiţională, bazată pe confirmarea pas cu pas a unor ipoteze – iar o anume dificultate în rezolvarea problemei celor nouă puncte s-ar ivi tocmai din faptul că noi ne imaginăm că există o limită în soluţia matricei respective, adică o singură solutie, ceea ce nu este adevărat.

În prezent, expresia “Thinking outside the box” este tot mai des invocată în publicitate şi management, unde nevoia de a ieşi din nişte scheme de gândire, de a scăpa de blocajele induse de frica de schimbare, de soluţii inedite, este stringentă, este o condiţie pentru succesul autentic. Celebrul producător de automobile Volvo, de exemplu, nu a ezitat să utilizeze o astfel de deviză – “Thinking outside the box”- în managementul companiei şi în promovarea produselor acesteia.

Un exemplu amuzant, dar foarte relevant, de “out of the box” – o celebră fotografie a lui Albert Einstein

Este de la sine înţeles că, atunci când e vorba de Albert Einstein, toată lumea se gândeşte la geniul care a revoluţionat gândirea despre lume, despre Univers, la celebra teorie a relativităţii, la curajul de a contrazice, uneori, teorii valabile de secole, toată gândirea sa ştiinţifică fiind, desigur, rezultatul unui mod de a gândi “out of the box”, foarte creativ, foarte îndrăzneţ.

Poate că mulţi s-au gândit că arhicunoscuta fotografie în care Einstein sfidează aproape copilăreşte, scoţând limba, toată solemnitatea şi gloria numelui său, este un trucaj. Nu, nu este un trucaj! Fotografia a fost făcută la a 72-a aniversare a sa, pe 14 martie 1951, de către un fotograf despre care Eintein a povestit ulterior că, vrând neapărat să îi facă o fotografie, îi cerea insistent să zâmbească. Obosit şi exasperat de insistenţele fotografului, celebrul om de ştiinţă i-a răspuns, într-o reacţie spontană, scoţând limba.

Ducându-şi jocul până la capăt, Einstein i-a dedicat autorului acestei fotografii şi următoarea notă: “Vă va plăcea acest gest, pentru că este destinat întregii umanităţi. Un civil poate să-şi permită ceea ce un diplomat nu va îndrăzni niciodată. Al dumneavoastră loial şi recunoscător auditor, Albert Einstein”. Mai târziu, genialul om de ştiinţă va mărturisi că această fotografie este relevantă pentru comportamentul său nonconformist şi pentru convingerile sale: “Mi-a fost greu întotdeauna – spune Einstein – să accept autoritatea şi… a scoate limba la un fotograf care se aştepta, desigur, la o poză mai solemnă, înseamnă refuzul meu de a mă preta unui joc al aparenţelor, de a oferi o imagine în acord cu nişte convenienţe”.

Metode de a stimula gândirea “out of the box”, de a deveni mai creativi şi mai inteligenţi

Există în fiecare dintre noi nenumărate latenţe care trebuie activate sau reactivate, printr-un exerciţiu continuu. Nu degeaba creierul uman are peste 100 de miliarde de celule, adică tot atâtea cam câte stele sunt în galaxia noastră, care au grijă de tot ceea ce ne individualizează în spirit – gândire, memorie, imaginaţie, creativitate, limbaj, atenţie, conştiinţă, reacţii emoţionale etc. Putem deveni mai creativi şi mai inteligenţi, prin metode care să stimuleze gândirea “out of the box”. Iată doar câteva dintre acestea:

Intuiţie vs. logică – Trebuie să reinvătam să ne ascultăm “vocea interioară”, să păstrăm legătura cu subconştientul nostru, să ne reactivăm intuiţia. Intuiţia şi logica nu sunt incompatibile, doar în virtutea unui clişeu se asociază intuiţia cu natura feminină, în opoziţie cu logica masculină, mai puternică, asa cum se spune. Corect ar fi să acceptăm limitele cunoaşterii raţionale şi să nu uităm că numeroase idei creative, de-a lungul timpului, au fost mai întâi intuiţii, care au ieşit din schema unei gândiri liniare, previzibile.

Reevaluează propriile convingeri! – este necesar ca, măcar din când în când, să reflectăm şi să reevaluăm convingerile noastre despre noi înşine/însene, despre muncă, despre cei din jurul nostru. Se întâmplă frecvent că ceea ce noi considerăm a fi adevărat, în virtutea unor obiceiuri, să ne împiedice să luăm în considerare alternative creatoare, originale.

Redescoperă-ţi curiozitatea înnăscută! – De-a lungul timpului, multe realizări importante au pornit de la întrebări simple, generate de curiozitatea înnăscută a omului, care au refuzat ideile “de-a gata”. Picasoo, de exemplu, a revoluţionat lumea artei, prin principiile artei cubiste, pe care a fondat-o, respingând “ primul principiu” al picturii (un punct de vedere unic), ceea ce părea, până la acea dată, de nerespins.

Renunţă la zona de confort! – Rutina, parte integrantă, de cele mai multe ori, a mediului profesional, oricare ar fi acesta, este principalul duşman al creativităţii, de aceea trebuie să ne asumăm riscuri, să ne înfruntăm teama de necunoscut, să încercăm lucruri noi, să exploatăm idei noi, să avem puterea de a accepta sau respinge reguli, în funcţie de viabialitatea lor.

Schimbă decorul! – Analize, cercetări, exemple au arătat că, frecvent, schimbarea de decor poate provoca “scânteia” unor idei noi, unui mod nou de a gândi, aşa cum jocul, de exemplu, la orice vârstă, ajută la regenerarea celulelor neuronale.

http://www.youtube.com/watch?v=wi_fd0UxS2g

Competiţie… cu moderaţie! – Contrar convingerii comune, competiţia exagerată, spiritul de concurenţă, s-a observat, pot frâna creativitatea care ne inspiră, deoarece deplasează accentul de la procesul în sine al unei activităţi, asupra rezultatului.

Caută cât mai multe idei şi soluţii! – Ar trebui să ne facem un obicei din a rezista tentaţiei de a opta pentru prima soluţie (rezonabilă) a unei probleme şi să căutăm cât mai multe, să le luăm în considerare chiar şi pe acelea care, la prima vedere, par ciudate. Ideile trebuie reaşezate, reciclate, reconsiderate, până ajungem în punctul unor soluţii originale şi să facem din acest mod de a gândi o regulă.

Fă-te avocatul diavolului! – Un rol pe care să-l jucăm cu noi înşine/însene, luând în considerare, analizând, contraargumentând, cu onestitate, un punct de vedere opus, pe care ni-l putem imagina.

Redefineşte problemele! – În câte feluri putem reacţiona în faţa unor probleme? De câte ori nu se întâmplă ca prima noastră reacţie să fie una greşită? În astfel de cazuri, găsirea problemei din spatele problemei este un exerciţiu extrem de util.

Concretizează-ţi ideile! – Odată ce gândirea “out of the box” a prins putere, imaginaţia şi creativitatea au trecut în prim plan, e timpul să ne concretizăm ideile, să ne reangajăm, altfel, în existenţa noastră, mai curajoşi, mai productivi şi, cu siguranţă, mai fericiţi. Până la urmă, “thinking outside the box” poate fi un mod de viaţă.

Lumea de azi, cu ritmul ei, cu nevoile ei, ne forţează, adeseori, să intrăm în “cutie”, să ne înăbuşim latenţele de creativitate şi inteligentă, nu prea ne mai dă răgaz să ne gândim la “cum să facem”, cum i-am putea inspira şi pe alţii, tendinţa este de a ne transforma în roboţi care execută mecanic ceea ce li se cere. Acesta este şi motivul pentru care multe persoane, cei tineri mai ales, se simt debusolate, în căutarea abstractă şi zadarnică a “sensului vieţii”.

Într-un astfel de context, să nu uităm totuşi că lumea, pentru a progresa, are nevoie de individualităţi, de oameni cu gândire novatoare, creativă, care să sfideze măcar din când în când simţul comun, are nevoie de deschizători de drumuri, de cei cărora nu le este teamă să gândească “altfel”, să schimbe o realitate care nu mai corespunde aşteptărilor, să spargă limitele impuse din afară sau autoimpuse din inerţie. Şi acest fapt îşi poate găsi resursele în fiecare dintre noi, în curajul de a ne afirma libertatea spiritului, spontaneitatea, inteligenta.

Ceea ce ne diferenţiază de ceilalţi este tocmai felul de a gândi şi de a pune această gândire în practică. Se poate ca rezultatele să nu se vadă imediat, e posibil să nu câştigăm pe loc atâţi bani câţi am visat, probabil obstacolele cele mai mari vor veni din reticenţa celorlalţi, dar, odată pornit pe acest drum, nu te vei mai întoarce niciodată pe potecile bătute. Să avem curaj! Să gândim “out of the box”!