Grădina Botanică Macea aparţine Universităţii de Vest “Vasile Goldis” şi se află la circa 23 de kilometri de localitatea Arad. Are o importanţă didactică şi ştiinţifică foarte mare, fiind principala bază de cercetare a studenţilor facultăţilor de profil din cadrul Universităţii. A fost declarată rezervaţie naturală, deoarece cuprinde câteva specii cu o vechime de sute de ani.

Nu se ştie cu certitudine data la care a fost înfiinţată grădina botanică, însă câteva exemplare de stejar de Caucaz, gorun cu frunze alungite şi stejar roşu fac dovada că vârsta Grădinei Botanice Macea depăşeşte 250 de ani. Din păcate, aceste trei exemplare nu mai există, primele două uscându-se şi cel de-al treilea fiind extras ilegal – cu toate acestea, câţiva arbori de tisă şi de stejar datează de la începuturile grădinii.

Se pare că Grădina Botanică Macea a fost amenajată într-o pădure naturală, unde baronul Mihai Cernovici şi-a construit un conac nobiliar. Acesta a fost fascinat de locul în care s-a stabilit, aşa că începe să amenajeze domeniul – se fac alei, poteci, parcul devenind o puternică zonă de atracţie. Mai târziu, nepotul său va începe construcţia unui castel şi tot el aduce câteva specii exotice ca, de exemplu, Ginkgo biloba, castan porcesc şi platan, unele dintre ele încă existând.

Începând cu anul 1862, domeniul de aici intră în posesia familiei Karolyi care adăugă o aripă castelului început de nepotul lui Cernovici. Noua familie a continuat lucrările de amenajare şi chiar a extins domeniul. De asemenea, au adus numeroase specii de arbuşti ornamentali, iar la începutul secolului XX, a fost angajat un cunoscut grădinar al acelor vremuri, Josif Prohaska, acesta realizând bazinul cu o fântână arteziană, noi alei, ronduri pline cu flori şi un teren de tenis.

Din păcate, în anul 1935, Grădina Botanică Macea ajunge în posesia lui Adam Iancu care a defrişat zece hectare de pădure. Abia în anul 1968, autorităţile au început să protejeze parcul, declarându-l “Parc dendrologic”. În această perioadă, se refac aleile, se fac o pepinieră şi o seră pentru înmulțire şi se aduc noi specii de plante. Imediat după Revoluţie, parcul intră în componenţa Universităţii “Vasile Goldis” din Arad şi, câţiva ani mai târziu, primeşte statutul de “grădină botanică”.

Grădina Botanică Macea este împărţită în trei sectoare, fiecare cu rolul său precis. Primul sector are o suprafaţă de zece hectare şi au fost amenajate diverse colţuri pentru publicul larg. În cel de-al doilea sector, se găseşte Colecţia dendrologică, amplasată pe aproape patru hectare. Vizitatorii pot intra aici doar în grupuri şi doar în prezenţa unui ghid. Cel de-al treilea sector a fost amenajat pentru vegetaţia forestieră care este dispusă pe aproximativ opt hectare. Tot aici, se află Alpinariul unde vizitatorii pot găsi specii de plante caracteristice zonelor montane. Unele dintre specii sunt foarte rare, precum floarea de colţ, ochiul boului sau garofiţa pietrei Craiului.

Cele trei sectoare principale din Grădina Botanică Macea sunt, la rândul lor, împărţite în sectoare mai mici. Acestea au primit nume interesante, care să atragă. De exemplu, “Poiana Eminescu”, care este un mic sector dedicat creaţiei poetului roman – scene din “Luceafărul” sunt redate cu ajutorul plantelor. Există şi Aleea cu plopii fără soţ, remarcabili fiind cei doi tei care aduc aminte de admiraţia poetului pentru aceşti arbori. Un alt minisector este “Legenda”, care are foarte mare priză la copii, dar nu numai. Asta pentru că plantele au fost tunse astfel încât să înfăţişeze diverse personaje din basmele populare româneşti, cum ar fi “Capra cu trei iezi” sau “Soacra cu trei nurori”. De asemenea, plantele au fost tunse şi în formă de monumente ca Piramidele sau Monumentul de la Adamclisi.

Grădina Botanică Macea dispune şi de un muzeu, aflat în pavilionul de vânătoare de lângă castel. Aici, se pot admira ierbarul, colecţia de seminţe, colecţia de tulpini, cea de conuri şi cea de ramuri. Totodată, în muzeu, au fost amenajate colecţii de cuiburi, fragmente de rădăcini şi colecţii de fotografii cu plante şi cu păsări. Aici, se află şi unul dintre cele mai vechi ierbare (anii 1860-1893), şi anume ierbarul lui Simonkai, un celebru botanist care a studiat Câmpia Aradului.

Grădina Botanică Macea face parte din Asociaţia Grădinilor Botanice din România şi, chiar dacă nu este atât de cunoscută ca altele, este una dintre cele mai importante astfel de grădini din ţară. În ea se regăsesc mai mult de 2000 de specii de arbori şi arbuşti şi aproape 500 de specii ierboase, multe dintre ele fiind lemnoase, dar şi o varietate de plante de pe toate continentele.

gradina-botanica-macea.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ