Grădina Hesperidelor este o expresie care îşi are originea în mitologia greacă şi care a rezistat de-a lungul timpului graţie literaturii culte, mulţi scriitori, din diverse epoci, inspirându-se din vechea legendă antică. În limbajul actual i se asociază mai multe sensuri, apropiate ca semnificaţie, bazate pe conotaţiile pe care au mizat scriitorii care au ţinut viu, în memoria colectivă, mesajul mitului.

Gradina Hesperidelor, pictura de Albert Herter
Gradina Hesperidelor, pictura de Albert Herter

Hesperidele (din grecescul “Hesperides” – fiicele lui Hesperis sau Nyx, “Zeiţa Asfinţitului” şi ale lui Atlas, unul dintre cei mai vestiţi titani ai antichităţii) erau nimfe ale Apusului. Nimfele, în mitologia greacă, au fost consacrate ca zeităţi ale naturii (“numphe” – fecioare, tinere foarte frumoase), înzestrate cu harul profeţiei, cărora oamenii le cereau adesea ajutorul pentru a-i proteja, dar care stârneau şi pasiuni puternice, mistuitoare, atât în rândul muritorilor, cât şi al zeilor. Nimfele, adevărate genii ale naturii, locuiau în păduri, în singurătăţile munţilor, în adâncul lacurilor, izvoarelor şi al oceanelor, în funcţie de aceste locuri numindu-se nereide (îşi aveau sălaşul în Marea Mediterană), naiade (în apele dulci), oceanide, oreade (în munţi) etc.

Ca nimfe ale Asfinţitului, Hesperidele, în număr de trei (Hesperia, Aretusa, Egle) , locuiau într-o splendidă gradină – Grădina Hesperidelor – despre care se credea că se află în Arcadia (Grecia) sau, potrivit altor legende, undeva la vestul Mării Mediterane, de unde începea ţinutul celor nemuritori. În Grădina Hesperidelor creştea pomul cu mere de aur, mere fermecate, care asigurau nemurirea şi pe care Gaia, zeiţa Pământului, i-l dăruise Herei, soţia lui Zeus, la nunta acestora. Merele de aur, dar şi frumoasele nimfe erau păzite de Ladon, dragonul cu o sută de capete, fiecare cap vorbind o altă limbă.

Citește și:  Chinurile lui Tantal – sensul şi originea expresiei
Grădina Hesperidelor, sensul şi originea expresiei
Grădina Hesperidelor, sensul şi originea expresiei

Singurul care a reuşit să obţină câteva mere din Grădina Hesperidelor a fost eroul grec Heracles/Hercule, aceasta fiind a 11-a “muncă” din cele 12 la care a fost supus, pentru a-şi ispăşi vina de a-şi fi ucis fiii. De fapt, pentru a face rost de câteva mere de aur, Heracles a apelat la un şiretlic. Ajungând în apropierea ţinutului Asfinţitului, îi povesteşte lui Atlas, cel care ţinea cerul pe umerii săi, ce caută, iar Atlas, la rândul său, pentru a scăpa de povara de a susţine pentru eternitate bolta cerească, îi spune că-i va aduce el merele, dacă va trece în locul lui cât lipseşte, sperând că, în felul acesta, Heracles îl va înlocui pentru totdeauna. După câteva ceasuri, Atlas aduce trei mere de aur, dar fără a avea de gând să-şi primească povara înapoi. Este rândul lui Heracles să-l păcălească, spunându-i să-şi primească povara cerului înapoi până va găsi o pernă pe care să o pună pe umeri, să susţină mai usor greutatea Pamântului. Dar Heracles, odată eliberat, ia merele şi pleacă pentru totdeauna.

Având în vedere conţinutul acestei legende, expresia Gradina Hesperidelor face referire, astăzi, în sens metaforic, fie la farmecele iubirii (nimfele ispitindu-i pe muritori nu numai cu frumuseţea lor, dar şi cu merele de aur din grădina lor), fie la un loc extrem de bine păzit, în care se află o comoară la care este imposibil să ajungi, fie la tărâmul existenţei şi fericirii eterne.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.