Iernile lungi în care mâncarea este puțină și temperaturile scad foarte mult nu constituie un element plăcut pentru multe dintre animale. Pentru început, zilele sunt mai scurte și nopție mai lungi iar iarna pare a nu se mai termina pentru animalele care nu au suficientă protecție împotriva frigului.
Animale sfârșesc prin a pierde mai multe calorii decât în mod obișnuit și ajung foarte slăbite. Acest lucru se datorează faptului că organismul lor utilizează mai multă energie pentru a le ține cald iar restul se pierde în timpul căutării de mâncare și adăpost. Pentru a nu muri de foame sau frig, unele animale s-au adaptat. Această adaptare se numește hibernare.
Hibernarea e un tip de somn profund în care metabolismul și bătăile inimii scad drastic. Acest lucru ajută la menținerea energiei la un minimum și ajută la reglarea temperaturii corpului. În timpul hibernării nu au nevoie să caute hrană și grăsimea deja acumulată le ajută să treacă peste iarnă.
În cele ce urmează vă prezentăm unele dintre cele mai cunoscute animale care hibernează
• Ursul
Aceste animale intră într-o stare de hibernare ce variază între câteva zile și câteva luni în funcție de altitudine și de variațiile de temperatură. Urșii sunt exemplul clasic al hibernării. Înaintea venirii iernii, ursul începe să-și caute un loc potrivit în care își poate petrece lunile reci. Odată găsit acest loc, ursul începe să consume cantități foarte mari de mâncare pe care le depozitează în corp sub formă de grăsime. În lunile în care se află în hibernare, acesta utilizează grăsimea depozitată până la sfârșitul iernii. În timpul acestui proces, temperatura corpului scade cu 6 grade celsius iar metabolismul cu aproximativ 75%.
• Broasca
Broaștele care trăiesc în zonele cu climă rece hibernează pe timpul iernii în pârâuri mici, fisuri ale buștenilor sau în locuri stâncoase. Ele stochează glucoză în corpul lor, fapt ce le ajută să nu înghețe. Există unele specii de broască care hibernează sub apă. Broaștele râioase sunt creaturi nocturne cu sânge rece. Perioada de hibernare începe în octombrie; unele broaște râioase sunt cunoscute pentru o hibernare ce durează până la trei-patru ani. Ele pot supraviețui pe baza țesutului adipos care a fost stocat pe timpul lunilor calde.
• Melcul
Multe specii de melci hibernează pe timpul lunilor reci ale iernii. Ei pot face acest lucru prin acoperirea corpului cu un strat de mucus și supraviețuind de pe urma grăsimii stocate în corpul lor. Prin această metodă se mențin hidratați. Următorul pas îl reprezintă îngroparea și închiderea în cochilie cu mucusul care se întărește. Acest lucru îi ajută să se protejeze de prădători. În situații extreme de secetă, aceștia pot să repete procesul și pe timpul verii.
• Bondarul
În cadrul coloniilor de bondari doar reginele sunt capabile să supraviețuiască vremii aspre a iernii. Restul coloniei, inclusiv muncitorii, reginele mai vechi și masculii mor. Pentru a supraviețui, regina bea nectar pentru a se umple de grăsime. În mod ideal, o regină ar trebui să cântărească aproximativ 0,6 grame pentru ca hibernarea să aibă succes și să supraviețuiască până primăvara următoare. În cazul în care temperatura înregistrează scăderi extreme, organismul reginei poate produce glicerol. Acesta acționează ca un antigel în organe și previne formarea cristalelor de gheață.
• Ariciul
Aricii sunt mamifere spinoase care în mod obișnuit își mențin temperatura corpului constantă, undeva în jur de 35 de grade celsius, în timpul verii; la venirea iernii, temperatura lor scade la 6 grade celsius. Acest lucru are loc pentru a putea face față lipsei de alimente. Aricii întră în hibernare între aproximativ 2 până la 5 luni. Masculii intră în hibernare înaintea femelelor. Înainte de a intra în hibernare ariciul își construiește un culcuș din frunze, iarbă și diverse alte plante. În timpul acestui proces, ariciul aproape că nu respiră, respirând o dată la câteva minute. În acest timp reacțiile chimice din organism sunt reduse cu 75%, astfel că singura sursă de hrană o reprezintă grăsimea deja stocată. În situații extreme, bătăile inimii se înmulțesc pentru a putea produce mai multă căldură, ceea ce duce la trezirea lor pentru o perioadă scurtă de timp.
• Liliacul
Dacă sunt lăsați în pace, liliecii hibernează foarte mult. Unele specii de lilieci sunt cunoscute a hiberna perioade lungi de timp, de la 67 și până la 80 de zile. În tot acest timp, ei supraviețuiesc de pe urma grăsimii stocate iar numărul bătăilor inimii scade de la 400 pe minut la 25 pe minut. De prin februarie și martie, unii lilieci își părăsesc locul în care au hibernat pentru a găsi hrană și apă. Până la începutul primăverii, când hibernarea lor se apropie de final, cei mai mulți dintre lilieci își pierd în jur de jumătate din greutate.
