Home Cultură generală High-tech – marile provocări ale anului 2020. Este periculoasă tehnologia 5G?

High-tech – marile provocări ale anului 2020. Este periculoasă tehnologia 5G?

0
High-tech, marile provocări ale anului 2020

High-tech, domeniul tehnologiei avansate, vine cu mari provocări şi promisiuni pentru anul 2020. Omenirea se află – spun specialiştii – la jumătatea celei de-a patra Revoluţii industriale şi tehnologice, cu un ritm de evoluţie mai rapid ca niciodată.

Inteligenţa artificială (IA), tehnologia 5G, tehnologia Blockchain, medicina personalizată şi predictivă, saltul cuantic, protecţia datelor personale, lupta împotriva dezinformării sunt doar câteva dintre aspectele care vor înregistra, probabil, progrese spectaculoase.

High-tech, Tehnologia 5G – saltul în necunoscut

High tech, Sursa Trotons Tech Magazine
High tech, Sursa Trotons Tech Magazine

Tehnologia 5G, a cincea generaţie de standarde pentru telecomunicaţii, este considerată ca fiind o tehnologie-cheie, care, atunci când va fi implementată, va fi de 100 de ori mai rapidă decât 4G.

Va avea impact nu numai asupra telefoniei mobile sau a gadget-urilor, asupra navigării pe Internet (cu viteză de 10 ori mai mare decât în cazul 4G), dar şi în medicină, aviaţie, în ştiinţă şi cercetare, în funcţionarea maşinilor autonome, a roboţilor, a instalaţiilor din industrie, a oraşelor (smart city) şi a caselor inteligente (smart home) şi care va genera o infinitate de informaţii (Big Data) şi un ritm accelerat al transferurilor de date – “A revolution that will transform how we live” (O revoluţie care va transforma felul în care trăim”), după cum afirma Viktor Mayer-Schönberger, profesor la Oxford Internet Institute, în cartea cu acelaşi titlu.

5G, 2020, Sursa VentureBeat

Lansată deja în câteva ţări (Elveţia, Finlanda, Coreea de Sud), tehnologia 5G, deşi promite performante excepţionale, a suscitat şi îngrijorare, în primul rând pentru că expunerea populaţiei la radiaţii electromagnetice va fi de câteva sute de ori mai mare decât în prezent.

Oameni de ştiinţă din peste 40 de ţări au depus la ONU un memoriu pentru a se analiza cu responsabilitate riscurile pe care le-ar putea avea implementarea 5G asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului.

High tech, 5G

Radiaţiile care provin de la antene (şi va fi nevoie de mult mai multe antene, deoarece undele utilizate de 5G pot călători doar pe distanţe scurte) ar putea provoca nenumărate tulburări în starea de sănătate, precum diminuarea auzului, boli ale tiroidei, infertilitate, alterarea ritmului cardiac, ameţeli, greaţă, dureri de cap, scăderea imunităţii etc.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră, de asemenea, pe baza unor experimente, că expunerea la radiaţii de tipul celor emise de 5G pot avea efecte negative asupra dezvoltării creierului la făt, asupra abilitaţilor de învăţare, asupra atenţiei şi memoriei.

High-tech, 2020

Producătorii tehnologiei 5G susţin, desigur, contrariul, dar, pe de altă parte, într-o zonă în care s-a făcut un experiment 5G, anul trecut, într-un perimetru din apropierea gării din Haga, în Olanda, aproape 300 de păsări au căzut secerate, altele s-au îndepărtat rapid, având un comportament ciudat.

Rămâne de văzut care va fi calea ce va fi urmată în acest domeniu High-tech, între riscuri şi marile aşteptări ale producătorilor de o astfel de tehnologie – Huawei, furnizorul, printre altele, de echipamente 5G pentru SUA, Samsung (care a lansat deja primul iPhone compatibil cu 5G), Apple etc.

High-tech – supremaţia cuantică

Google, suprematia cuantica, Sursa New Scientist

La finalul anului 2019, domeniul high-tech a trecut printr-un moment istoric, Google anunţând că, pentru prima dată, calculatoarele cuantice le-au depăşit pe cele clasice, moment numit “supremaţie cuantică”, o reuşită care poate revoluţiona tehnologia la nivel global.

Este vorba de procesorul cuantic Sycamore, al Companiei Google, care a rezolvat o sarcină pe care cel mai performant calculator clasic ar fi rezolvat-o în 10 000 de ani, în numai 3 minute şi 20 de secunde. Un calculator cuantic funcţionează pe bază de quibiţi (nu biţi), care pot avea starea 0 şi 1 în acelaşi timp (o superpoziţie), bitul clasic având fie valoarea 0, fie 1.

Pe de altă parte, specialiştii de la IBM afirmă că, în realitate, computerele cuantice nu le vor înlocui pe cele actuale, ci vor conlucra cu acestea, făcând însă posibilă o revoluţionare a unor domenii precum criptografia, chimia, agricultura, industria farmaceutică, industria automobilelor (maşini perfect autonome), inteligenţa artificială, producţia industrială, logistica, finanţele, energia etc.

Chiar dacă, în anul 2020, nu se va reuşi producerea calculatoarelor cuantice care să poată avea utilizare practică, se aşteaptă parcurgerea unor paşi importanţi în acest sens. Sundar Pichai, Directorul General de la Google, a comparat realizarea companiei – procesorul cuantic Sycamore – cu lansarea primei rachete în spaţiu.

High-tech – Realitate augmentată şi realitate virtuală

Realitate augmentata, Sursa Medium

În zona realizărilor excepţionale ale high-tech se înscriu şi cele două concepte – realitatea virtuală (Virtual Reality – VR) şi realitatea augmentată (Augmented Reality – AR), care au la bază tehnologii similare şi care functionează in virtutea interacţiunii dintre mediul digital şi utilizator.

În timp ce VR îl “transportă” pe utilizator într-o lume virtuală, dându-i senzaţia că navighează într-un mediu total nou şi necunoscut, în cazul realităţii augmentate, sunt proiectate în realitatea utilizatorului anumite elemente digitale (modele 3D, în mărime naturală, informaţii proiectate peste un anumit obiect , AR pentru gaming etc.).

Invatare prin Augmented Reality

Există deja aplicaţii pentru învăţare cu ajutorul realităţii augmentate (sistem introdus încă din 1993, de către o echipă de studenţi de la Universitatea Columbia) sau aplicaţii care să te ajute, de exemplu, să-ţi mobilezi casa, înainte de a achiziona un produs sau altul, manuale digitale (produse de Hyundai), care ajută conducătorul automobilului să “vadă” un detaliu al motorului etc.

Aceste aplicaţii sunt însă doar începutul pentru ceea ce vor putea oferi în viitorul foarte apropiat tehnologiile AR, în marketing, design, planificare geo-spatială, medicină, robotică şi chiar în viaţa noastră cea de toate zilele, când o încăpere ar putea deveni universul, trecutul ar putea părea la fel de “realist” ca prezentul, când am putea naviga printr-un spaţiu complicat fără hartă sau ne-am putea plimba alături de un dinozaur.

Se estimează că, până la finele anului 2020, în lume, vor fi aproximativ 2,8 miliarde de utilizatori de smartphon-uri şi că, până la acea dată, probabil că funcţiile curente ale acestor aparate vor fi înlocuite cu altele, mult mai performante, care să faciliteze accesul la realitatea augmentată.

Mijloace de transport autonome

High-tech, Masini autonome, Sursa Ansys

Mijloacele de transport autonome (vehicule cu frânare automată, schimbarea automată a benzii, alte sisteme integrate, legate de siguranţă şi divertisment), vor deveni foarte curând realitate, foarte posibil până la sfârşitul anului 2020, a declarat Elon Musk, şeful Tesla.Inc., constructor de automobile electrice de înaltă performanţă.

Honda Motor, companie japoneză, va deveni, anul acesta, 2020, primul producător auto din Japonia care va lansa un vehicul autonom de nivel 3, aceasta însemnând că, la orele aglomerate din trafic, conducătorul auto va avea posibilitatea să se ocupe in automobil cu altceva (citit, privit la televizor), fiind necesară intervenţia sa numai în caz de urgenţă. Pentru nivelul 4 nu va mai fi necesară nici măcar o astfel de intervenţie.

Tot în 2020, astfel de vehicule autonome vor intra şi pe piaţa europeană. Va fi nevoie de timp pentru a se armoniza infrastructura şi legislaţia la o astfel de realitate, dar beneficiile vor fi substanţiale – îmbunătăţirea siguranţei rutiere, diminuarea numărului accidentelor, scăderea gazelor cu efect de seră, creşterea accesului la mobilitate, la care se adaugă profituri de miliarde de euro pentru industria auto şi pentru sectorul electronic.

Viaţa privată sub control? Protecţia datelor personale

Big Data

Cu cât domeniul high-tech evoluează, în mod paradoxal securitatea personală este tot mai vulnerabilă. Amnesty Internaţional, un ONG care a susţinut generaţii de activişti persecutaţi de diverse dictaturi, susţine că : “Modelul Google şi Facebook, bazat pe supraveghere, este o ameninţare sistemică la drepturile omului”.

Este contestat, de asemenea, şi modul în care se aplică Regulamentul european privind protecţia datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare în anul 2018. Un nou Regulament privind confidenţialitatea datelor va trebui să stabilească noi reguli în privinţa cookie-urilor care urmăresc utilizatorul.

High-tech – Medicina personalizată şi predictivă

High-tech, Medicina personalizată şi predictivă

De-a lungul anului 2020, datorită high-tech, este de aşteptat ca asistenţa medicală să se schimbe în mod semnificativ. Este vorba de aşa-numita medicină 4P (predictivă, preventivă, personalizată şi participativă), bazată pe noi posibilităţi de a se colecta date despre un pacient, de pe dispozitive portabile (ceasuri inteligente), astfel încât să se îmbunătăţească prevenţia şi să se personalizeze tratamentele, în funcţie de specificul fiecărui bolnav.

Tehnologia Blockchain

Blockchain Technology, Sursa Simplilearn

Un blockchain este o tehnologie de stocaj şi transmisie de date, fără organ de control, date în continuă creştere, înregistrate în “blocuri” securizate, cu ajutorul criptografiei (modalitate de securizare a informaţiei şi restricţionarea accesului într-un sistem informatic, prin mijloace matematice şi metode de criptare cuantică).

În 2008, primul blockchain a fost implementat de o persoană anonimă, care s-a identificat cu numele Satoshi Nakamoto, de fapt pseudonimul grupului de persoane care a creat Bitcoin-ul, moneda virtuală.

High-tech

Blockchain-urile ar putea fi utilizate pentru înregistrarea de evenimente, a activităţilor de management, a tranzacţiilor, identităţilor, urmărirea traseului comercial al produselor, al sistemelor de votare, al dosarelor medicale, colectarea impozitelor, înregistrarea terenurilor etc.

Băncile sunt tot mai interesate de tehnologia blockchain, pentru creşterea eficienţei şi pentru reducerea costurilor operaţiunilor bancare, în mai multe ţări testându-se deja, în prezent, platforme de transfer şi stocare a documentelor pe baza blockchain.

Dacă, în prezent, blockchain-ul se foloseşte în numeroase ţări, în diverse domenii, Forumul Economic Mondial, cu sediul în Elveţia, consideră că, până în 2025, 10% din PIB-ul global va fi stocat pe baza tehnologiei blockchain.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version