In septembrie 2013, dupa cinci ani de cercetari intense, specialisti din diverse tari s-au intalnit la Stockholm, capitala Suediei, pentru a discuta problema incalzirii globale, in cadrul unui organism – GIEC – care functioneaza sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. GIEC (Grupul de experti interguvernamentali in evolutia climei) are misiunea de a evalua, fara parti-pris-uri, intr-o maniera clara, metodica si obiectiva, informatiile de natura stiintifica, tehnica si socio-economica, necesare pentru a intelege riscurile legate de incalzirea globala, generate de activitatile umane, si de a propune strategii in vederea diminuarii efectelor negative ale acestui fenomen.

Incalzirea globala1

Raportul GIEC 2013 a aratat ca, pana in anul 2100, in functie de compozitia atmosferica, temperatura planetei poate creste cu 2 grade Celsius, in cazul in care cantitatea gazelor cu efect de sera va scadea, sau cu 4 grade Celsius, in situatia in care aceasta ramane in limitele de acum. La nivelul globului, 6 Gigatone de gaze cu efect de sera sunt eliberate in atmosfera, anual. O cantitate echivalenta cu 93% din energia generata de acestea ramane captiva, nefiind eliberata in spatiu, incalzind apele marine, 3% incalzeste solul, 3% determina topirea ghetarilor, iar 1% incalzeste atmosfera. Pe de alta parte, la ora actuala, nivelul apelor marilor si oceanelor creste cu aproximativ 3 mm pe an, dupa ce, de-a lungul secolului precedent, s-a inregistrat o crestere de 20 de centimetri. Schimbul de energie intre oceane si atmosfera poate juca un rol major in evolutia climei, dar omul nu are nici un mecanism de control al acestui fapt, decat sa constientizeze si sa adopte o atitudine responsabila fata de planeta pe care locuieste si care ii daruieste viata.

Pentru Europa, raportul GIEC arata ca temperatura medie a crescut, precipitatiile s-au diminuat in partea de sud a continentului si au crescut in nord. Ghetarii arctici continua sa regreseze (intre 1990 – 2010, calota glaciara din Groenlanda a pierdut 250 de miliarde de tone de gheata), iar ghetarii alpini au pierdut, intre 1850 – 2012, doua treimi din masa lor. Fenomenele extreme – valurile de caldura, inundatiile, seceta – sunt din ce in ce mai dese si presupun costuri din ce in ce mai mari. Deceniul 2003 – 2012, conform datelor meteo, a fost cel mai cald inregistrat vreodata, zeci de mii de decese fiind cauzate de o asemenea schimbare.

Efecte majore ale incalzirii globale se constata si in cazul florei si al faunei – inflorire precoce sau tardiva, boli ale arborilor, schimbari de locatie ale unor specii de animale etc. De altfel, in cazul in care incalzirea globala ar creste, in raport cu nivelul actual, cu inca 2,5 grade Celsius, 20-30% dintre speciile de plante si animale pot disparea, iar la o crestere de peste 3,5 grade Celsius, peste 40% dintre specii nu vor putea rezista, ceea ce ar fi dramatic pentru destinul Terrei. Sistemele naturale cele mai sensibile la incalzirea globala sunt, in afara de ghetari, recifele de corali (care, in conditiile de acum, ar putea disparea pana in 2020), mangrovele (ecosistemele din zona estuarelor), padurile tropicale si boreale, ecosistemele alpine. In plus, exista riscul diminuarii productiei agricole, a resurselor de apa potabila, al inmultirii incendiilor de padure, a inundatiilor, proliferarea unor boli precum holera si paludismul (malaria) s.a.m.d.

Incalzirea globala11

Legatura dintre temperatura medie terestra si cantitatea de dioxid de carbon din aer a fost formulata si explicata, pentru prima data, la inceputul secolului al XX-lea, de catre Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel, principalele cauze ale cresterii cantitatii de gaze cu efect de sera si, deci, ale incalzirii globale, fiind industria energetica, alte industrii, exploatarea forestiera, agricultura intensiva, transporturile, locuintele, deseurile si apele uzate.

In prezent, progresul stiintific a permis analize mult mai exacte ale fenomenului incalzirii globale, dar si realizarea unor studii prospective, care indica faptul ca, si in conditiile in care oamenii s-ar “trezi” si ar intelege riscurile dezechilibrelor majore pe care ei insisi le-au provocat, incalzirea globala, cu toate consecintele ei, se va manifesta inca generatii intregi, din pricina unei anume inertii care este specifica sistemului climatic. Economistul englez Nicholas Stern a estimat ca, pentru prezent si pentru viitorul apropiat, costurile pe care omenirea trebuie sa le suporte, pentru a diminua efectele incalzirii globale, se ridica la aproximativ cinci miliarde de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.