Inventii – Cutia muzicala

In 1796, un ceasornicar din Geneva (Elvetia), Antoine Favre-Salomon, a inventat un ceas de buzunar, dotat cu un mecanism muzical, motiv pentru care el este considerat autorul primei cutii muzicale din lume.

Inventia lui Antoine Favre-Salomon era formata dintr-un mic cilindru facut dintr-un aliaj de cupru si zinc, cu puncte pe suprafata lui, a carui miscare provoca ridicarea si coborarea unor lame arcuite, perfect acordate, care produceau sunete muzicale. La vremea respectiva, ceasornicarul nu a gasit fondurile necesare pentru a-si pune ideea in practica, dar sase ani mai tarziu, Isaac Piguet profita de inventia lui Favre si introduce astfel de mecanisme in bijuterii, ceasuri, tabachere, casete din lemn, os, metale pretioase.

In secolul al XIX-lea, fabricarea cutiilor muzicale era concentrata, in mare masura, in Elvetia, la Geneva, iar dupa 1811, alte ateliere s-au infiintat la Jura Vaudois, la Auberson si la Sainte Croix, contribuind la perpetuarea unei puternice traditii in domeniul ceasornicariei, care suferise in urma razboaielor napoleoniene.

Prima fabrica de cutii muzicale la Sainte Croix a fost fondata in 1814, de catre Charles Reuge, care producea, mai ales, ceasuri de buzunar, cu mecanism muzical. Sainte Croix a devenit si este si astazi “capitala” mondiala a muzicii mecanice. Inca se mai fabrica aici tot felul de cutii muzicale. La intrarea in localitate, vizitatorii sunt intampinati cu o urare inscrisa pe un panou urias – “Bine ati venit in tara visurilor mecanice!”. La sfarsitul secolului al XIX-lea, existau, in aceasta localitate elvetiana, peste 600 de lucratori si in jur de 40 de ateliere, care imaginau si confectionau diverse mecanisme “cantatoare”.

In prezent, “Reuge” exporta produsele sale in toata lumea, avand o cifra de afaceri de peste 12 milioane de franci elvetieni, si detine si recordul, inscris in Guinness Book, de a fi realizat cutia muzicala cea mai mica, dintre toate cele fabricate vreodata.

Initial, o cutie muzicala putea avea patru, sase sau opt melodii. In 1862, firma Paillard (Charles Paillard si fratii Nicole, care au inceput fabricarea industriala a cutiilor muzicale) a imbunatatit mecanismul, facand posibila inlocuirea cilindrului, multiplicand astfel numarul melodiilor. In timp, s-au adaugat si alte piese care sa permita imitarea diverselor instrumente muzicale (mandolina, pianul, tamburul, castanietele, orga). In paralel, pentru ca sunetul muzicii sa fie amplificat si de efecte vizuale, cutiile muzicale au fost confectionate din lemn pretios (acaju, palisandru) si decorate din ce in ce mai sofisticat.

Tot in secolul al XIX-lea, mestesugari din Leipzig (Germania) au conceput cutii muzicale cu disc, in loc de cilindru, ceea ce simplifica semnificativ procesul tehnologic. Pe acest principiu de functionare, au aparut,  in cafenelele si tavernele vremii, cutii muzicale uriase, care puteau fi puse in functiune prin introducerea unei fise, iar utilizatorul avea posibilitatea de a alege discul preferat. Acesta este “stramosul” tonomatului de mai tarziu.

La inceputul secolului al XX-lea, aparitia fonografului a dus la inlocuirea treptata si la uitarea, pentru o vreme, a cutiilor muzicale.

Cele mai frumoase cutii muzicale pot fi vazute la Muzeul CIMA (Centrul International de Mecanica Artistica), dedicat in intregime acestei teme, de la cutia muzicala a lui Favre, la fonograful inventat de Thomas Edison. Muzeul se afla in incinta vechii fabrici Pillard, la Sainte Croix (Elvetia), de unde provin cele mai multe exponate.

Desi au trecut peste 200 de ani de la inventarea ei, cutia muzicala ramane un obiect deosebit de frumos, cu certa valoare artistica si sentimentala, care poate fi oricand un cadou original, aducand cu ea parfumul vremurilor de altadata.