Filtrul de cafea este o inventie a secolului al XX-lea. In istoria civilizatiei, din diverse motive, femeile-inventator sunt in minoritate (dovada ca femininul “inventatoare” pare fortat si, oricum, putin folosit). Totusi, de-a lungul timpului, cateva idei geniale (unele concretizate in obiecte destinate barbatilor) apartin unor femei: primul software, solutia “scotchgard”, pentru protejarea pardoselii, fierastraul circular, materialul “Kevlar”, pentru vesta anti-glont, sutienul, stergatoarele de parbriz, toba de esapament, scutecele, masina de calcat cu vapori, masina de spalat vase, pasta corectoare etc.
Filtrul de cafea a fost inventat tot de o femeie, la inceputul secolului trecut. Amalie Auguste Melitta Benz, nascuta la Dresda (Germania), agasata de conditia ei de femeie casnica, impovarata de nenumarate probleme de rezolvat – intretinerea casei, cumparaturile, pregatirea meniurilor zilnice, supravegherea copiilor etc. – putea sa constate zilnic cum aparatele de cafea de la vremea respectiva, nu numai ca se spalau destul de greu de petele lasate de aceasta bautura, dar, in cesti, se strangea destul de mult zat, neplacut la gust.
Dupa ce a incercat mai multe variante, s-a gandit sa foloseasca o sugativa, din caietul de scoala al baiatului ei, Willi, pe care a pus-o intr-un vas de cupru perforat, prin care sa treaca, inainte de a ajunge in cesti, cafeaua, care nu mai trebuia sa fie fiarta. Se punea cafeaua macinata in vasul cu sugativa si se turna, peste aceasta, apa fierbinte. Rezultatul a starnit entuziasmul celor din jur, deoarece cafeaua avea un gust mult mai bun, era mai putin amara.
La 8 iulie 1908, Melitta a primit, de la Oficiul german de Brevete si Marci, patentul pentru inventia sa – filtrul de cafea – si, in decembrie, acelasi an, si-a infiintat propria companie de fabricat filtre de cafea, depunand, la Registrul comertului, doar 73 de pfeningi (subdiviziune a marcii germane), pentru a-si porni afacerea. Dupa ce si-a angajat un tinichigiu, pentru fabricarea vaselor de cupru, in anul urmator a reusit deja sa vanda 1200 de filtre de cafea, muncind alaturi de sotul si fiul ei.
In 1910, inventia sa a primit medalia de aur la Expozitia internationala de igiena si o medalie de argint din partea “Asociatiei hangiilor saxoni”, care, se pare, au apreciat calitatea cafelei preparata cu filtrul de hartie. In timpul Primului Razboi Mondial, metalele au fost rechizitionate, sotul ei a trebuit sa plece pe frontul din Romania, iar importul de cafea era interzis. Afacerea Melittei Benz si-a revenit abia dupa razboi, astfel ca, in 1929 -1930, se produceau cate o suta de mii de filtre de cafea anual si numarul acesta nu reusea sa faca fata cererii. In 1950, cand inventatoarea filtrului de cafea, Melitta, s-a stins din viata, compania valora cinci milioane de marci germane si, astazi, continua sa produca filtre de cafea profesionale.
Filtre de cafea se foloseau si inainte de inventia Melittei Benz, inca de la 1800, dar erau cafetiere care functionau la o sursa de caldura sau erau “percolatoare” – aparate mari, formate din doua vase care comunicau, apa fiebinte infuzand cafeaua pusa intre cele doua nivele.
Filtru de cafea pentru calatoriile in spatiu
In 2008, doi studenti la Institutul de Tehnologie, din Costa Rica, la ideea sugerata de un fost astronaut de la NASA (Franklin Chang) au inventat un filtru de cafea, care ar putea fi folosit in timpul zborurilor cosmice, avand in vedere ca, in afara atmosferei terestre, apa se raspandeste in aer si se evapora. Daniel Rozen et Josue Solano au explicat ca inventia lor presupune incalzirea apei la 90 de grade Celsius, temperatura ideala pentru prepararea cafelei, dupa care apa trece printr-o capsula in care se afla cafea macinata, lichidul fiind dirijat apoi, printr-un piston, spre vasul din care poate fi bauta.
Inventia celor doi studenti a atras atentia celor de la Agentia spatiala americana, nu atat pentru posibilitatea de a prepara cafeaua in spatiu, cat pentru metoda care ar permite incalzirea, pana la temperatuta potrivita, a combustibililor navetelor cosmice sau pentru alte activitati experimentale, din timpul misiunilor spatiale.