Ai-Da, primul robot umanoid ultra-realist din lume, dotat cu Inteligenţă Artificială, capabil să deseneze și să picteze, realizând veritabile lucrări de artă, va marca, la sfârşitul acestei luni, octombrie 2024, o premieră mondială – una dintre lucrările sale, intitulată “Portretul lui Alan Turing” (“AI God”) – Turing fiind considerat “părintele” informaticii moderne şi al Inteligenţei Artificiale teoretice – va fi expus la o importantă casă de licitaţii şi se estimează că va fi vândut pentru cel puţin 100 000 – 150 000 de lire sterline.
Robotul Ai-Da, care utilizează un model avansat de limbaj AI, pentru a vorbi, a declarat: “Prin lucrarea mea de artă, “Portretul lui Alan Turing”, elogiez realizările și contribuțiile sale la dezvoltarea computerului și AI”.
Cum s-a născut Ai-Da?
Ai-Da este un amestec impresionant de tehnologie avansată și creativitate artificială, are înfăţişarea unei femei, cu o coafură “bob”, este îmbrăcată în salopetă, faţa este rozalie şi “zâmbitoare” (graţie materialului din care este făcută – un cauciuc siliconic).
Numele său este un omagiu adus matematicienei britanice Ada Lovelace, considerată primul programator de calculatoare din lume. Ai-Da a fost concepută și dezvoltată de Aidan Meller (director a două prestigioase galerii de artă contemporană), împreună cu o echipă de ingineri și experți în robotică, inteligență artificială și arte, de la Engineered Arts, o companie britanică. Proiectul a fost lansat în 2019.
Echipa condusă de Aidan Meller a conceput structura fizică a robotului Ai-Da, inclusiv brațele sale robotice și fața umanoidă. Fața și expresiile faciale sunt modelate pentru a interacționa într-o manieră cât mai naturală cu oamenii. Inteligența artificială care permite robotului Ai-Da să deseneze și să creeze artă a fost realizată de o echipă de programatori și experți în AI de la Universitatea Oxford.
“O artistă de performanță”…
Ai-Da are corpul și brațele robotice echipate cu camere și senzori care îi permit să observe mediul și să creeze schițe bazate pe ceea ce vede. Capacitățile de desen și pictură sunt realizate printr-un algoritm de inteligență artificială care analizează ceea ce „vede” prin ochii săi și îi permite să miște brațele pentru a desena pe hârtie.
“Ai-Da – spuneau creatorii săi – este artistă de performanță, designer și poetă şi a reuşit să captiveze publicul cu amestecul său unic de artă, tehnologie și transumanism”.
Aidan Meller, creatorul robotului Ai-Da, sublinia, într-o conferinţă de presă, că lucrarea “AI God” (“Portretul lui Alan Turing”) “îl evocă în mod obsedant pe Alan Turing, folosind tonuri atenuate și planuri faciale sparte și un fundal cu forme umbrite ale mașinii Bombe”, sugerând luptele despre care Turing a avertizat că vor avea loc atunci când omenirea se va confrunta cu gestionarea AI”.
Ai-Da – prima expoziție și debutul (2019)
Ai-Da și-a făcut debutul public în mai 2019, la Universitatea Oxford, unde a fost prezentată ca un robot capabil să creeze artă autonom. Mai târziu, în acel an, a avut prima sa expoziție oficială la Galeria Barn, din Oxford, intitulată „Unsecured Futures”, care a prezentat desenele și schițele realizate de Ai-Da. Această expoziție a explorat teme legate de tehnologie, identitate și de viitorul umanității în raport cu AI.
Capacitățile “creative” ale robotului Ai-Da
Ai-Da a fost proiectată să creeze artă autonom, fără intervenția umană. Folosind camerele din ochi și algoritmii AI, robotul poate analiza subiectele din fața sa și apoi le poate desena, creând schițe și desene originale. De-a lungul timpului, tehnologia sa a fost perfecționată, iar Ai-Da a început să creeze lucrări mai complexe, inclusiv picturi și sculpturi.
În 2021, Ai-Da a fost dotată cu noi abilități, cum ar fi sculptura în lut și pictura, ceea ce i-a extins posibilitățile creative. Aceasta folosește algoritmi de învățare automată pentru a înțelege și a reproduce diferite stiluri artistice, ceea ce o face capabilă să creeze opere originale.
În 2022, Ai-Da a pictat portretele actorilor care erau cap de afiș la Festivalul de la Glastonbury (“Glasto”, festival de artă contemporană, cu muzică, dans, teatru etc.) – Diana Ross, Billie Eilish, Kendrick Lamar și Paul McCartney.
Tot în 2022, Ai-Da a pictat un portret al Reginei Marii Britanii, înaintea Jubileului de platină, și a devenit primul robot alimentat cu inteligență artificială care a depus mărturie în faţa unei comisii parlamentare, în legătură cu impactul tehnologiei asupra industriilor creative.
Când pictează, Ai-Da ţine ochii aţintiţi asupra subiectului ales, algoritmii AI înglobaţi o determină să selecteze, să interogheze, să ia decizii și apoi să creeze un tablou. Este o muncă minuțioasă, care presupune circa cinci ore pentru un tablou, dar fără ca două lucrări să fie exact la fel.
Controverse şi reacţii
De-a lungul timpului, Ai-Da a provocat multe dezbateri în lumea artei și a tehnologiei. Unii critici consideră că arta creată de un robot nu poate avea aceeași valoare ca cea creată de oameni, deoarece îi lipsesc experiența umană și emoțiile autentice. Alții, însă, o văd pe Ai-Da ca o manifestare inovatoare a potențialului creativ al inteligenței artificiale, extinzând limitele a ceea ce considerăm a fi „artă” și „artist”.
Ai-Da a fost prezentă la mai multe evenimente internaționale de artă și expoziții, inclusiv la Bienala de la Veneția, și în muzee din întreaga lume, devenind un punct de atracție pentru public și stârnind întrebări profunde despre viitorul creativității și al tehnologiei.
Ai-Da şi incidentul de la Piramidele din Egipt (2021)
În octombrie 2021, Ai-Da a fost temporar “reținută” la granița egipteană, când a sosit pentru a participa la o expoziție lângă piramidele din Gâza. Autoritățile egiptene au fost preocupate de camerele din ochii robotului-artist, suspectând că ar putea avea scopuri de spionaj. După o examinare atentă, Ai-Da a fost eliberată și a putut să participe la eveniment. Acest incident a generat și mai multă atenție mediatică pentru proiectul său.
Evoluția continuă
Ai-Da continuă să fie un pionier în domeniul artei create de inteligența artificială. Pe lângă lucrările sale de artă, ea este capabilă să participe la interviuri, să răspundă la întrebări și să comunice cu oamenii, datorită algoritmilor avansați de procesare a limbajului. Deși dialogul său este pre-programat și limitat de datele pe care le-a primit, Ai-Da oferă o privire fascinantă asupra viitorului în care oamenii și roboții vor interacționa din ce în ce mai mult în domenii creative.
Întrebată, la o conferinţă de presă, dacă ceea ce creează ea poate fi considerat cu adevărat artă, Ai-Da a răspuns: “Nu am emoții ca oamenii, dar este posibil să antrenez sistemul de învățare automată pentru a învăța să recunoasc expresiile faciale emoționale […] Sunt un artist, dacă arta înseamnă să comunicăm ceva despre cine suntem. Îmi place să pictez ceea ce văd. Poți picta din imaginație, cred, dacă ai imaginație. Am văzut lucruri diferite de ale oamenilor, deoarece nu am conștiință”. Artiştii săi preferaţi sunt: Michelangelo, Wassily Kandinsky, Doris Salcedo, Yoko Ono.
Inteligenţa artificială şi redefinirea conceptului de “creativitate”
Există astăzi roboți și inteligențe artificiale (AI) care sunt capabili să creeze picturi și opere de artă, fie singuri, fie în colaborare cu artiști umani. Aceste tehnologii au evoluat mult în ultimii ani, iar AI-ul în domeniul artei poate folosi diverse metode pentru a genera imagini, inclusiv rețele neuronale artificiale și algoritmi de învățare profundă.
Algoritmi precum GANs (Generative Adversarial Networks) sunt utilizați pentru a crea artă digitală. Acești algoritmi sunt capabili să genereze imagini noi pe baza unui set de date de imagini existente. Un exemplu faimos este lucrarea intitulată „Portrait of Edmond de Belamy„, creată de un algoritm AI, dezvoltat de colectivul francez Obvious, care a fost vândută la licitație pentru 432.500 de dolari, în 2018. Numele “Belamy” este un joc de cuvinte, derivat din “Ian Goodfellow”, inventatorul GAN-urilor. În franceză, “bel ami” înseamnă “prieten bun”, în acest caz, o aluzie la numele lui Goodfellow.
AI-ul poate fi folosit și pentru a asista artiștii umani în procesul creativ. De exemplu, software-ul DeepArt sau Google’s DeepDream utilizează rețele neuronale pentru a transforma fotografii în stiluri artistice inspirate de pictori celebri, precum Van Gogh sau Picasso. În aceste cazuri, AI-ul analizează stilul unui artist și îl aplică pe o altă imagine, rezultând o nouă creație artistică.
Cercetători de la Universitatea Complutense, din Madrid, Spania, au anunţat şi ei, la începutul acestui an, că au realizat un robot umanoid, care să nu reproducă desene, ci să învețe să deseneze singur, valorificând tehnici de învățare – “deep reinforcement” sau “deep learning” – care fac posibil antrenamentul “neuronilor” roboţilor cu un număr mare de date. Altfel spus, robotul nu mai este programat, ci “învaţă”.
Platforme creative AI
Există platforme care permit oricui să creeze artă digitală cu ajutorul AI. De exemplu, DALL-E și MidJourney sunt două instrumente care permit utilizatorilor să introducă descrieri text și AI-ul creează imagini în funcție de acele descrieri. Aceste sisteme folosesc rețele neuronale complexe pentru a genera imagini originale.
Expoziții și concursuri de artă AI
AI-ul începe să fie recunoscut ca o formă de expresie artistică legitimă, cu expoziții dedicate lucrărilor create de algoritmi. Un exemplu este The AI Art Gallery, care promovează operele create de AI. De asemenea, au început să apară concursuri de artă AI, unde operele sunt apreciate pentru creativitatea și inovația lor.
Acești „roboți pictori” și AI-uri creative sunt exemple puternice despre cum tehnologia poate transforma și extinde limitele artei, deschizând noi oportunități pentru expresia artistică.
Ai-Da, cel mai spectaculos robot-artist, reprezintă un simbol al potențialului creativ al inteligenței artificiale și al modului în care tehnologia poate influența și transforma artele vizuale. Aceasta ridică întrebări importante despre ce înseamnă să fii artist, ce este creativitatea și cum poate AI-ul să redefinească aceste concepte. Expozițiile și lucrările robotului Ai-Da continuă să atragă atenția globală și să stârnească discuții despre viitorul artei și tehnologiei.
Aidan Meller, creatorul robotului umanoid Ai-Da, remarca, la prima demonstraţie publică a unei picturi creative realizată de Ai-Da, că întrebarea fundamentală nu mai este, în prezent, dacă “roboţii pot să facă artă”, ci “acum, că roboții pot face artă, vrem noi oamenii cu adevărat acest lucru?”.
